Decembrie 06, 2019

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte
Liviu Sandu

Liviu Sandu

Avocații lui Veaceslav Platon au cerut reducerea cu peste o mie de zile a termenului de detenție a acestuia. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, de către Valeriu Pleșca, unul dintre apărătorii omului de afaceri, transmite newsmaker.md.

„Încheierea instanței de judecată cu referire la reducere încă nu a fost pronunțată. Noi am înaintat cererea de reducere cu peste o mie de zile a termenului de detenție a lui Veaceslav Platon”, a spus Valeriu Pleșca.

Amintim că Veaceslav Platon a fost condamnat la 25 de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Platon a fost extrădat din Ucraina în anul 2016.

Recent, ordinul procurorului general al Ucrainei, care a dispus extrădarea lui Veaceslav Platon, a fost anulat.
 
 
 
 
 

udecătorul Oleg Sternioală și-a depus cererea de demisie. Informația a fost făcută publică de către ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, în platoul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, ieri, 4 decembrie. 

„Din informațiile pe care le am eu, domnul Sternioală a depus cerere de demisie din funcția de judecător și vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție”, a declarat Fadei Nagacevschi.

Fiind întrebat despre acuzațiile ex-ministrei Justiției, Olesea Stamate, precum că acesta boicotează ședințele Consiliului Suprem al Magistraturii pentru a evita arestarea lui Oleg Sternioanlă, Nagacevschi a declarat:

 

„Am auzit că sunt asemenea speculații. Eu am intrat în exerciţiul funcţiei la data de 15 noiembrie. Şi până astăzi eu lucrez, figurat vorbind, în condiţii de război. Permanent intervin anumite situaţii care nu-mi permit să mă deplasez la anumite acţiuni”, a argumentat ministrul Justiției.

Mai mult, acesta a declarat că vrea să înțeleagă ce urmărește Olesea Stamate, atunci când îl acuză că îl protejează pe Sternioală.

„Doamna Stamate a fost și a votat o dată pentru ridicarea unor imunități și hotărârea CSM-ului, ridicarea unor imunități, a fost contestată în instanța de judecată de către cel căruia i s-a ridicat imunitatea, și instanța de judecată a suspendat actul emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv votat de către doamna Stamate. În situația respectivă acel dosar pornit ar putea fi viciat datorită faptului că imunitatea ar fi fost ridicată ilegal, sau cel puțin există anumite suspiciuni”, a declarat Nagacevschi.

Amintim că pe 4 noiembrie, judecătorul Oleg Sternioală a fost lipsit de imunitate printr-o decizie al Consiliului Suprem al Magistraturii, iar apoi reținut. Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a suspendat hotărârea CSM. Sternioală a fost reținut pentru 72 de ore, însă instanța de judecată a respins solicitarea procurorilor de a-l plasa în arest pentru 30 de zile. Acesta este cercetat într-o cauză penală pornită pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari.

 

 

 

sursa: newsmaker.md

Fostul preşedinte armean Serj Sargsyan a fost inculpat pentru deturnare de fonduri, fiindu-i interzis să părăsească teritoriul Armeniei, a anunţat într-un comunicat serviciul special de investigaţii al acestei ţări, informează RBK, ieri, 4 decembrie.

Sargsyan este acuzat că în perioada 25 ianuarie-7 februarie 2013, în calitate de președinte al Armeniei, a organizat o privatizare ilegală şi deturnare a 489 de milioane dram, echivalentul a peste 922.000 de euro, se arată în comunicatul instituției.

Serj Sargsyan, care are în prezent 65 de ani, are interdicţia de a părăsi Armenia, potrivit aceleiaşi surse.

 

De cealaltă parte, Sargsyan neagă acuzațiile și le califică drept „urmărire politică”, se arată într-un mesaj publicat pe pagina sa de facebook.

Serj Sargsyan a fost președinte al Armeniei în perioada 2008-2018. În primăvara lui 2018, un val de manifestaţii populare l-au obligat pe Sargsyan să-şi dea demisia şi l-au adus la putere pe liderul opoziţiei, Nikol Pashinyan.

Serj Sargsyan s-a aflat în prim-planul politicii armene încă de la declararea independenţei ţării, în 1991. Militar, a participat la conflictul armeano-azer, primul conflict interetnic din fostul spaţiu al Uniunii Sovietice. Serj Sargsyan a ocupat toate posturile importante, uneori chiar şi simultan: ministru de interne şi al securităţii naţionale, şef al Consiliului de Securitate, ministru al apărării, prim-ministru şi preşedinte începând cu 2008.

 

 

 

Hotărârea de eliberare condiționată a fostului prim-ministru, Vlad Filat va fi atacată cu recurs, în instanța superioară, de către noua administrație a Penitenciarului nr. 13. Declarația a fost făcută ieri, 4 decembrie, de către ministrul Justiției, Fadei Ngacevschi, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova.

„Administrația Penitenciarelor și a Penitenciarului nr. 13 au decis că mâine dimineață va fi depus recurs împotriva încheierii judecătoriei Ciocana pentru că există anumite elemente care creează suspiciuni cu privire la legalitatea întregului proces”, a precizat ministrul Justiției.

Fadei Nagacevschi a mai spus că vrea să se asigure că nu a existat „ingerință politică” pentru eliberarea înainte de termen a fostului politician.

„Cazul Filat demonstrează că, în termenul acesta de șase luni de aflare în funcție a ex-ministrei justiției, multe lucruri nu s-au schimbat și aceasta este o probă veridică că lucrurile nu stau atât de bine cum se pretindea”, a explicat Nagacevschi.

Ministrul Justiției a mai spus că ar putea fi modificată legislația, dacă se va demonstra că există anumite lacune și că normele legislative cu privire la eliberarea condiționată din detenție pot fi interpretate abuziv.

„Eu nu consider că sistemul compensatoriu se aplică cumulativ cu sistemul de eliberare condiționată înainte de termen. Lucrurile nu stau tocmai bine la aplicarea respectivei legislații și eu am să clarific chestiunile date”, a subliniat ministrul Justiției.

Amintim că Vlad Filat a fost eliberat condiționat printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău, în data de 3 decembrie. Decizia a fost luată de judecătorul Victor Rațoi. Fostul prim-ministru a fost condamnat, în 2016, la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă.

Ieri, 4 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele Igor Dodon a declarat că eliberarea lui Filat ar fi fost pregătită de fosta guvernare.

 

 

sursa: newsmaker.md

 

Staţia Spaţială Internaţională va fi ... “invadată“de şoareci, începând de joi. Nu este vorba despre o neglijenţă, ci doar despre un experiment pe care îl fac savanţii de la NASA.

Misiunea rozătoarelor este de a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă. Se ştie că astronauţii, în special cei care stau o perioadă îndelungată în spaţiu, acuză pierderi ale masei musculare şi chiar ale ţesutului osos.

Iar micile viețuitoare vor avea un rol important în găsirea unei soluții pentru această problemă.

Şoarecii care vor fi testaţi fac parte dintr-o serie de rozătoare modificate genetic. Le lipseşte o genă, cea care produce miostatina - o proteină care circulă prin sânge şi acţionează pentru a limita creşterea masei musculare. În spaţiu vor ajunge trei grupuri de animale.

Se-Jin Lee, profesor: “Unul dintre grupuri va fi cel numit grup de control, iar asta înseamnă că şoarecii nu vor primi niciun fel de tratament. Un alt grup va fi al acestor super-şoareci, aceşti şoareci care nu au miostatină şi vor avea musculatură de două ori mai mare (decât a şoarecilor normali). Al treilea grup va fi al şoarecilor normali, cu un nivel normal de miostatină, dar care vor primi un medicament experimental care va bloca miostatina şi va permite creşterea musculaturii.”

Pe lângă studiile privind îmbunatăţirea sănătăţii astronauţilor, savanţii de la NASA vor să înţeleagă cum ar trebui să acţioneze pentru a opri degenerarea musculaturii în cazul persoanelor în vârstă sau al celor cu probleme medicale.

Michael Barratt, astronaut: ″În zborul spaţial, factorul dominant este lipsa greutăţii sau gravitaţia zero, dacă doriţi. Şi fiecare sistem din corp se schimbă.”

Experimentele au loc pentru a-i pregăti pe astronauţii care vor călători spre Marte. Drumul spre Planeta Roşie durează în medie şapte luni.

Michael Barratt, astronaut: ″În mod cert, aspectele psihologice ale izolării extreme, ştiind că nu există un drum imediat acasă şi că nu vei avea comunicaţie în timp real cu prietenii şi familia sau cu managerii misiunii tale din cauza distanţei.”

Dacă pe Staţia Spaţială Internaţională astronauţii au un laborator special care le permite să îşi menţină sănătatea în stare bună şi dispun chiar de aparate pentru fitness, pe nava care va porni spre Marte nu va fi spaţiu pentru astfel de echipamente.

Alianţa Nord-Atlantică vrea să afişeze unitate şi solidaritate, la 70 de ani de la înfiinţare, în pofida unor declaraţii contradictorii.

Mici dezacorduri au apărut şi la reuniunea recentă de la Londra, la care Donald Trump a fost, din nou, în centrul atenţiei.

După ce a fost, se pare, bârfit de premierul britanic şi de cel canadian, preşedintele Statelor Unite a fost contrazis chiar de secretarul general al NATO.

Oficialul a spus că ţările europene şi Canada au contribuit din plin la bugetul Alianţei, deşi liderul de la Casa Albă se plângea că aceste state nu îşi majorează cotizaţia.

Statele care fac parte din Alianţa Nord-Atlantică au refirmat angajamentul lor de a se apăra reciproc în caz de atac extern şi s-au declarat pregătite să facă fatză provocărilor actuale. Chiar dacă preşedintele Donald Trump s-a tot plâns că aliații Americii nu sunt generoşi când vine vorba despre cheltuieli militare, secretarul general al NATO a înaintat altă variantă.

Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO: “Acesta este al cincilea an de creştere a investiţiilor în apărare. De fapt, aliaţii europeni şi Canada au adăugat 130 de miliarde de dolari şi, până la finele lui 2024, această sumă va creşte la 400 de miliarde de dolari. Este un lucru fără precedent şi face NATO mai puternică. Dar liderii au fost de acord că trebuie să facem şi vom face mai mult.”

În cadrul reuniunii au fost acoperite teme dintre cele mai diverse - de la atacurile cibernetice, până la provocările strategice puse de China. Cât despre Rusia, secretarul general al Alianţei a spus că el crede într-un dialog pe două căi, care să includă apărarea şi descurajarea unor acţiuni radicale. De la Moscova a venit şi răspunsul lui Vladimir Putin.

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: “Se ştie că ne-am exprimat în mod repetat disponibilitatea de a coopera cu NATO, am demonstrat dorinţa noastră de a combate împreună ameninţările reale, inclusiv, aşa cum se ştie, terorismul internaţional, conflictele armate locale şi pericolul proliferării necontrolate a armelor de distrugere în masă.”

Coregrafia atent studiată a acestui summit aniversar nu a reuşit să ascundă diferendele dintre țările membre: recentele acţiuni militare ale Turciei în nordul Siriei şi mai ales controversatele comentarii ale preşedintelui Franţei, care a spus că NATO “este în moarte cerebrală”. La finalul reuniunii, Macron a refuzat să îşi ceară scuze pentru declaraţiile critice la adresa Alianţei şi a adăugat că acestea nu au făcut decât să deschidă o discuţie despre un subiect important.

 

Preţul la miezul de nucă scade în continuare și a ajuns la începutul lunii decembrie 2019, la nivelul de 70-75 lei pentru un kilogram de miez de calitate.

Astfel în ultima săptămână el s-a redus cu 5 lei, iar față de începutul lunii noiembrie 2019 cu circa 30 de lei.

La miezul de nucă ce are o calitate mai joasă prețurile s-au diminuat și mai tare, până la 50-60 de lei pentru un kilogram, sau cu circa 20%, față de două săptămâni în urmă.

Aceste evoluții sunt vizibile în special la piețele agricole, în timp ce companiile mari susțin că au redus nesemnificativ prețurile de achiziție, potrivit publicației east-fruit.com.

Prețul de achiziție depinde de mai mulți factori

Alături de evoluțiile de pe piețele externe și calitatea joasă a miezului de nucă, unul din factorii ce a influențat scăderea prețurilor este și aprecierea leului din ultima perioadă, comparativ cu dolarul și moneda europeană.

Or cea mai mare parte a miezului de nucă din Moldova este exportat în statele UE și prețurile de pe piața locală depind de cele de pe piețele externe.

Conducerea Asociaţiei Producătorilor de Culturi Nucifere din Republica Moldova confirmă că preţurile au scăzut dar susține că nu ar cunoaşte cauzele.

Unii deputați afirmă că la mijloc ar fi reapariția schemelor și pozițiile monopol deținute de unele companii locale.

„Observ cu nemulţumire faptul că la o săptămână după căderea Guvernului Sandu, situaţia s-a inversat a revenit cu exactitatea la cea care reprezenta vârful din perioada crizei. Nu e vorba de nicio volatilitatea pe pieţele externe sau internaţionale şi probabil din cauza revenirii la schemele frauduloase din acest sector al miezului de nucă acolo unde săracii sunt taxaţi şi bogaţii huzuresc", declara săptămâna trecută deputatul blocului ACUM, Igor Munteanu.

Anterior, la mijlocul lunii octombrie 2019, Igor Munteanu anunța că Comisia economie, buget și finanțe, pe care o conducea, a realizat propria investigație, care a descoperit un șir de grave încălcări a legislației și anume: "acțiuni concertate ale structurilor de stat, scheme frauduloase, falsuri, contrabandă, evaziune fiscală și distrugerea concurenței pe piața exportatorilor de nuci în urma implicării guvernului Filip".

Cine deține jumătate din piață

Datele oficiale relevă cel mai mare exportator de nuci și miez de nucă, care a ajuns să dețină aproape jumătate din piață (circa 46%) este firma Maestro Nut SRL, cu venituri anuale de circa jumătate de miliard de lei și care este deținută prin intermediul a două companii, de omul de afaceri Rahmo Terek. Acesta a fost acuzat în repetate rânduri de comiterea unor ilegalități.

Compania Maestro Nut este urmată la mare distanță de companiile Prometeu ST SA (Tudor Slănină) - cu 14% și Monicol SRL (deținută de Dumitru Vicol, cuscrul fostului premier Pavel Filip) - cu 12%. 

Directorul companiei Monicol a declarat anterior că, în activitatea sa, nu a avut nicio tangență cu Pavel Filip și cu Partidul Democrat. Totodată mai multe asociaţii de business au criticat atacurile la adresa acestuia.

 
 
 
sursa: mold-street.com
 

Procuratura Generală a anunţat despre faptul că a obținut de către procurorii din Criuleni condamnarea la pedeapsă cu închisoare a unui cetățean de 41 de ani, care a încercat să omoare doi bărbați și o femeie, din gelozie.

Crima a avut loc la 28 august curent, în satul Mărdăreuca, Criuleni, în timp ce făptașul consuma băuturi alcoolice, împreună cu concubina și alți doi bărbați, cu vârste cuprinse între 43 și 47 de ani. Mai exact, acestuia i-au displăcut elemente ale comunicării celor doi cu concubina sa.

Acest sentiment de gelozie l-a motivat să aducă de acasă un cuțit cu care i-a atacat pe bărbați și pe concubina sa, cu lovituri de cuțit în piept, cu intenția să-i omoare. Atacatorul, însă, a fost neutralizat de către concubină, care l-a lovit cu o bâtă de lemn peste cap.

Făptașul nu este la prima sa abatere de la lege, comunică procurorii. Acesta a mai fost judecat pentru violență în familie, comisă împotriva concubinei vizate, cu care are doi copii. Acesta era angajat în câmpul muncii, la o companie agricolă din sat.

Pentru faptele comise, la solicitarea Procuraturii Criuleni, făptașul a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea pentru un termen de 8 ani și 10 luni. Acesta și-a recunoscut vina în întregime, iar cauza i-a fost judecată în procedură simplificată.

De asemenea, judecătorul l-a obligat să întoarcă statului cheltuielile judiciare în sumă de peste 11.000 lei.

 

 

În contextul unui blocaj continuu în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, vrea să schimbe componenţa numerică a CSM, astfel ca instituţia să aibă 15, şi nu 12 membrii cum este în prezent. Proiectul de lege seamănă izbitor cu cel elaborat de fosta guvernare, care propunea ca numărul membrilor să crească până la 14. Documentul a fost aprobat de Guvern şi urmează să ajungă în Parlament.

Fadei Nagacevschi a declarat că era nevoie de un nou proiect, pentru că cel vechi a fost criticat de experţi şi deputaţi. Totuşi, ministrul Justiţiei recunoaşte că cea mai importantă modificare ţine de majorarea numărului de membri ai CSM.

"Se adaugă o persoană delegată din partea Adunării Generale a Judecătorilor şi doi din partea mediului academic. Susţinem poziţia că membrul CSM din partea Adunării Generale a Judecătorilor trebuie să fie selectat urmare a unei campanii electorale în rândul judecătorilor", a spus ministrul Justiţiei , Fadei Nagacevschi.

Nagacevschi spune că vrea să deblocheze activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Asta în contextul în care, de câteva luni, CSM încearcă să se întrunească, dar fără izbândă. Paradoxal este că la ultima şedinţă a Consiliului a lipsit chiar ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi.

"Este vorba despre o diluare a puterii şi o echilibrare a puterii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Noi observăm că ultimele evoluţii din cadrul sistemului judecătoresc demonstrează că ceva nu merge în cadrul acestui sistem", a spus ministrul Justiţiei , Fadei Nagacevschi.

Documentul mai prevede că şedinţele CSM vor fi publice, iar deciziile vor putea fi contestate la Curtea de Apel. Proiectul urmează să fie votat în Parlament şi va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Amintim că, CSM, autoritatea care reglementează activitatea judecătorească, este în blocaj instituțional din lipsă de cvorum. Doi membri au renunţat la funcţii, iar cinci au fost demişi de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Magistraţii CSM au contestat decizia, însă Curtea de Apel le-a respins solicitarea ca fiind inadmisibilă.

Un jaf s-a încheiat tragic în Argentina. Cei trei hoţi erau pe o motocicletă, urmăriţi de o maşină a poliţiei, moment în care o altă autospecială a forţelor de ordine le-a ieşit în cale.

Motociclistul nu a putut evita impactul, care a fost atât de violent încât cei trei fugari au fost aruncați de pe vehicul.

Unul dintre ei a murit, iar ceilalţi doi au fost răniţi şi au ajuns în arest.

Tinerii furaseră o motocicletă, apoi au jefuit o femeie, pe o stradă din capitala Buenos Aires.

Numai că atacul lor a fost surprins de camerele de supraveghere instalate în oraş, iar pe urmele lor au pornit polițiștii.

Pagina 1 din 101
© 2019 NewsIN