Analiză: Criza economică din 2020 a afectat comerţul extern al Republicii Moldova incomparabil cu precedentele crize din istoria statului

0 20

Criza economică din 2020 a afectat comerţul extern al Republicii Moldova în proporţii mult mai mici faţă de precedentele crize din istoria ţării. Anul trecut, exporturile moldoveneşti au fost influenţate negativ de seceta agricolă, care a condiţionat scăderea dramatică a exportului de producţie agricolă de aproape două ori faţă de nivelul din 2019.

Criza mondială a afectat parţial exporturile industriei de automotive şi a celei farmaceutice. În cadrul unei noi ediţii a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniţă”, un produs al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” şi Privesc.eu, economistul a spus că în luna martie a fost simţită tendinţa clară de restabilire a comerţului extern după ce anul trecut acesta a înregistrat o scădere semnificativă.

Veaceslav Ioniţă a explicat că atunci când vorbim despre comerţul extern, al cărui valoarea anuală este de opt miliarde de dolari, se are în vedere volumul total al exporturilor şi volumul total al importurilor. Analistul afirmă că în Republica Moldova comerţul extern a scăzut de patru ori, în timpul crizei din 1998-1999, a celei din 2009, din 2014-2015 şi din 2020. Potrivit expertului în politici economice al IDIS „Viitorul”, volumul comerţului extern al Republicii Moldova a scăzut anul trecut faţă de 2019 cu 722 de milioane de dolari, dintre care exporturile cu circa 296 de milioane de dolari, iar importurile cu circa 426 de milioane de dolari.

Economistul spune că anul 2020 a fost un an de criză, care a lovit puternic Republica Moldova, însă această criză a avut câteva elemente care o deosebesc de cele precedente. În timpul celorlalte crize scădea nivelul de credite, anul trecut din contra a crescut. Anterior, scădeau rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), din cauza că instituţia era nevoită să intervină pe piaţa valutară. Lucrul acesta nu s-a întâmplat şi în 2020. Totodată, era o tendinţă de depreciere a valutei şi BNM era nevoită să vândă valută. Însă, anul trecut am avut un surplus de valută şi banca centrală era nevoită să procure valută că leul moldovenesc, pentru a încetini aprecierea valutei naţionale.

Potrivit analistului, unul dintre simptomele comune tuturor crizelor a fost scăderea volumului de comerţ extern. În 1998-1999 acesta a scăzut cu un miliard de dolari, în 2009 – cu aproape două miliarde de dolari, în 2014-2015 – la fel cu aproape două miliarde de dolari, iar în 2020 – cu 722 de milioane de dolari.

Vecaeslav Ioniţă susţine că exporturile moldoveneşti au scăzut în toate crizele economice. Anul trecut această scădere fiind de 296 de milioane de dolari, mult mai puţin ca pondere comparativ cu crizele precedente. Criza mondială provocată de COVID-19 a fost un factor secundar anul trecut. Aceasta a influenţat negativ exporturile în proporţie de 30%. Cel mai mult a înrăutăţit situaţia exporturilor seceta din agricultură, iar ca rezultat în 2020 Republica Moldova a înregistrat cea mai dramatică scădere a producţiei agricole din istorie. Astfel, grânele, seminţele şi oleaginoasele, cea mai mare ramură de export a Republicii Moldova după automotive, anul trecut a suferit cea mai dramatică scădere.

Analistul menţionează principalele cinci ramuri ale economiei moldoveneşti unde au scăzut exporturile. Este vorba de cerealele şi seminţele – cu 157 de milioane de dolari, automotive – cu 100 de milioane de dolari, produsele farmaceutice – cu 41 de milioane de dolari, îmbrăcăminte – cu 33 de milioane de dolari, tutun – cu 13,8 milioane de dolari. Astfel, mai mult de jumătate din scădere a fost determinată de seceta agricolă din 2020.

Totodată, Republica Moldova anul trecut a înregistrat în anumite ramuri şi creşteri de exporturi: uleiuri şi grăsimi – 33,6 milioane de dolari, utilaje aeronautice – 15,6 milioane de dolari, fructe şi nuci – 14,5 milioane de dolari, vehicule terestre – 6,6 milioane de dolari şi reziduuri alimentare – 6,4 milioane de dolari.

Referitor la importuri, Veaceslav Ioniţă a menţionat că acestea au scăzut cu circa 430 de milioane de dolari: scăderea consumului cu circa 100 de milioane de dolari şi economisirea resurselor financiare de la ieftinirea resurselor energetice – circa 330 de milioane de dolari. Anul trecut, Republica Moldova a plătit pentru importul de resursele energetice 590 de milioane de dolari, minimum din ultimii 15 ani şi a făcut o economie de 330 de milioane de dolari comparativ cu 2019. În 2020, într-o perioadă de criză, consumul de resurse energetice a înregistrat cea mai mare scădere din istoria produselor petroliere. Petrolul a ajuns la preţul minimum din ultimii 25 de ani. Scăderea preţului la petrol a dus la ieftinirea gazului, energiei electrice, a petrolului, s-au ieftinit preţurile de import, însă reglementarea proastă a dus la ceea că în Republica Moldova preţurile au rămas relativ ridicate, iar cetăţenii nu s-au bucurat pe deplin ieftinire.

Expertul a amintit că potrivit unei cercetări IDIS Viitorul, majoritatea moldovenilor se odihnesc peste hotare şi cheltuie anual circa 800 de milioane de dolari. Anul trecut aceştia au fost nevoiţi să stea acasă şi nu au cheltuit circa 500 de milioane de dolari. Astfel, aceşti 500 de milioane de dolari de la oamenii care nu au putut merge să-i cheltuie peste hotare şi 330 de milioane de dolari de la ieftinirea resurselor energetice a dus la ceea ce anul trecut Republica Moldova a economisit cel puţin 830 de milioane de dolari, banii care au rămas pe piaţa valutară, cea ce a provocat un exces de valută.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, criza din Belarus, ca rezultat al înrăutăţirii relaţiilor dintre Minsk şi UE, nu poate afectat dramatic economia Republicii Moldova, doar  dacă Belarus nu va întreprinde careva măsuri contra Republicii Moldova. Belarus are o contribuţie de 2,3% în comerţul extern al Republicii Moldova sau 180 de milioane de dolari anual. Maxima istorică a comerţului cu Belarus a fost în 2008 când a ajuns la 292 de milioane de dolari. De atunci este o tendinţă clară de scădere şi scade în mod special exporturile Republicii Moldova în Belarus, dar nici importurile nu sunt mari. La capitolul importuri Republica Moldova nu este dependentă la nici o poziţie de Belarus. La capitolul exporturi există o problemă. Exporturile vinurilor moldoveneşti în Belarus se află pe locul I. Dacă Belarus ar întreprinde careva acţiuni împotriva Republicii Moldova atunci ar avea de suferit industria vinicolă şi într-o măsură mai mică exporturile de fructe şi legume.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata