Ce nume din Moldova apar într-un scandal internațional

0 202

O serie de documente scurse de la FinCEN din SUA în presă referitoare la tranzacții în valoare de circa 2 trilioane de dolari dezvăluie faptul că unele dintre cele mai mari bănci din lume au permis infractorilor să spele bani la nivel internațional. Intitulată #FinCENFiles, scurgerea de informații cuprinde peste 2.500 de documente, multe dintre ele fiind fișiere trimise de către bănci autorităților americane între anii 2000 și 2017, transmite Mold-street.com.

Chiar dacă băncile le-au folosit pentru a raporta diverse comportamente suspecte, aceste documente nu reprezintă dovezi incriminatoare.

Tranzacții suspecte de 2 trilioane de dolari

Sursa datelor este o scurgere de la Rețeaua de Combatere a Infracționalității Financiare din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (FinCEN).

Documentele FinCEN acoperă tranzacții de 2 trilioane de dolari și ar putea fi doar o mică parte din ceea ce relevă rapoartele de activități suspecte (Suspicious activity reports – SAR) trimise în perioada respectivă. O bancă trebuie să completeze un astfel de raport în cazul în care unul dintre clienți ridică semne de întrebare și să îl trimită autorităților americane.

Documentele au ajuns la Buzzfeed News și The International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), și au fost distribuite unui grup de jurnaliști de investigație din întreaga lume, în 108 organizații din 88 de țări, incluzând aici și RISE Moldova.

Firmele conectate la Șor și Iaralov

O anchetă publicată de RISE relevă că Serghei Iaralov, omul de încredere al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, apare în raportul confidențial al Deutsche Bank Trust Company Americas – subsidiara din SUA a Deutsche Bank din Germania.

Astfel, în 2016, Deutsche Bank Trust Company Americas (DBTCA) a verificat în registrul tranzacțiilor peste treizeci de firme care figurau în scandalul bancar de la Chișinău.

Cea mai mare sumă de bani din documentul confidențial este legată de compania – Metalforum LP. În 2013-2015, aceasta a făcut 797 de tranzacții, pompând prin conturi 168,7 milioane de dolari. Firma este menționată în sentința de condamnare a fostului prim-ministru Vlad Filat, ca gestionată de Ilan Șor.

O altă firmă ce apare în investigația Deutsche Bank este Drensler LLP, cu 1.115 tranzacții în sumă 37,5 milioane de dolari, făcute în perioada 4 ianuarie 2012 – 23 august 2013.

Printre beneficiarii implicați în aceste transferuri sunt mai multe companii, dar și Serghei Iaralov, omul de încredere al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc.

Rolul băncilor din Moldova

Datele publicate de The International Consortium of Investigative Journalists arată pe un eșantion de 113 tranzacții suspecte extrase din fișierele FinCEN modul în care s-au efectuat transferuri către și din Republica Moldova.

Astfel, în băncile din Moldova ar fi primit 6,65 milioane de dolari, dar ar fi trimis pe conturile din băncile americane circa 70 de milioane de dolari.

Cei mai mulți bani, circa 3,7 milioane dolaru au intrat pe conturile Unibank, una dintre cele trei bănci implicate în frauda bancară. În schimb cele mai mari transferuri raportate ca suspecte, estimate la 50 milioane dolari, au fost efectuate de pe conturile de la Victoriabank.

Din Moldova cei mai mulți bani au ajuns în conturile de la Bank of New York Mellon. În scurgere apar și operațiuni făcute prin băncile din stânga Nistrului.

Ce este diferit?

Aceasta nu este prima scurgere de informații sensibile la nivel internațional din ultimii ani, dacă e să ne gândim doar la Paradise Papers (2017), Panama Papers (2016) sau Swiss Leaks (2015) și LuxLeaks (2014).

Dosarele FinCEN sunt speciale pentru că nu conțin documente de la una sau două companii, ci de la mai multe bănci.

FinCEN a reacționat încă la începutul lunii și susține că această scurgere de informații ar putea avea impact asupra securității naționale a SUA, ar putea compromite investigații și amenința siguranța instituțiilor si persoanelor menționate în rapoarte, motiv pentru care s-au făcut propuneri privind lansarea unor programe anti-spălarea banilor.

Sursa: mold-street.com

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata