Cine cade sub incidenţa lustrației și curățării de influența oligarhică

0 89

Pe 3 decembrie, practic concomitent în Parlament au fost înregistrate două poriecte de legi cu privire la lustrația puterii de stat de influența oligarhică.

Unul cu numărul 486, propus de deputaţi socialişti în frunte cu Vasile Bolea, şi al doilea cu numărul 487 propus de deputaţii Platformei DA în frunte cu Vasile Năstase, scrie mold-street.com.

Ambele au o argumentare asemănătoare şi prevăd demiterea persoanelor care dețin funcții publice responsabile, numite în astfel de funcții începând cu 20 ianuarie 2016 până la 7 iunie 2019, când puterea din Republica Moldova a fost preluată de regimul oligarhic și care continuă să ocupe aceste funcții în prezent.

De la şefi de instituţii la complici la atacurile raider

În plus se prevede neadmiterea în continuare în activitățile statului a persoanelor cu funcții de răspundere, publice sau de demnitate publică.

“La data de 8 iunie 2019 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.

Astfel Declarația prevede că toți cetățenii acestei țări sînt sufocați de corupția endemică, de furturile și privatizările ilicite din avutul public, de controlul total asupra sistemului judecătoresc, exercitat de oligarhie și de numeroasele atacuri asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Noi, deputații Parlamentului Republicii Moldova, avem obligația de a opri deraierea ţării spre dictatură, edificînd statul de drept şi restabilind democrația în Republica Moldova așa cum este consfințit în Constituție”, îşi argumentează iniţiativa deputaţii PSRM.

Proiectul deputaţilor PPDA este însă mai detaliat şi prevede excluderea şi a “persoanelor cu funcții de răspundere, persoanele publice și persoanele cu funcții de demnitate publică care au activat în perioada anilor 2010-2019 în structurile de stat, iar după expirarea mandatelor se regăsesc în alte funcții, la aceleași sau alte instituții ale statului”.

“Unele dintre persoanele în cauză au participat sau au fost complici la atacurile raider, furtul miliardului, devalizarea băncilor, privatizări ilicite și alte ilegalități și crime împotriva statului și cetățenilor.

Tocmai atunci au fost partajate politic funcțiile cheie în stat și justiție, tocmai atunci a fost cumpărată și funcția de procuror general, lucru care a condus la capturarea pas cu pas a instituțiilor, iar ulterior a statului în întregime.

Prezentul proiect de lege va elibera definitiv instituțiile de influență oligarhică și le va deschide calea spre activități eminamente în interesul public”.

Cine cade sub incidenţa lustrației și curățării de influența oligarhică 

La fel şi lista persoanelor ce vor cădea sub incidenţa legii este mult mai extinsă în proiectul PPDA, comparativ cu cel al PSRM.

Astfel ambele proiecte includ conducerea a 10 instituţii publice şi de stat precum Consiliul Audiovizualului; Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal; Comisia Naționale a Pieții Financiare; Autoritatea Națională de Integritate; Banca Națională a Moldovei; Agenția Națională de Reglementare în Energetică; Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației; Agenția Naționalî pentru soluționarea Contestațiilor; Consiliul Concurenței; Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Iniţiativa deputaţilor PPDA este completată cu şefii Curții de Conturi, dar şi cu persoanele cu funcții de răspundere, persoanele publice sau persoanele cu funcție de demnitate publică condamnate pentru infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică dacă acestora nu le-a fost aplicată pedeapsa complementară obligatorie de privare de dreptul de a ocupa funcții de care s-au folosit la săvârșirea infracțiunii.

La fel prevederile proiectlui privire la dezoligarhizare sunt extinse şi asupra conducătorilor și adjuncților acestora din cadrul societăților comerciale în care statul deține majoritatea drepturilor de vot, întreprinderilor de stat și municipale, unităților cu autonomie financiară, dacă nu au fost alese, dar au fost numite, chiar și în urma unui concurs, în perioada menționată.

Mai adăugăm că anul trecut după fuga fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc şi preluarea puterii de coaliţia dintre PSRM şi Blocul ACUM a fost adoptată Declaraţia cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.

A urmat un scurt şi incomplet proces de purificare a instituțiilor statului de persoane, docile regimului oligarchic.

A fost eliberat din funcție Directorul Centrului Național Anticorupție.

Și-au depus cerere de demisie toți judecătorii Curții Constituționale, și-a prezentat demisia Procurorul General.

Însă majoritatea instituțiilor statului nu au fost eliberate de influențele regimului oligarchic condus de Vladimir Plahotniuc.

 

sursa: mold-street.com

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata