Corneliu Gurin, despre constatările CCM privind autodizolvarea Parlamentului: „Normele constituționale și legale sunt clare, se pot impune „soluții” noi, dar asta nu va duce la nimic pozitiv”

0 174

Fostul Procuror General al Republicii Moldova și fost judecător al Curții Constituționale, Corneliu Gurin, menționează că acest Parlament trebuie să dispară,

iar normele constituționale și legale sunt clare, scrie sursa citată.

Fost judecător al CCM scrie, într-o postare pe o rețea de socializare că trebuie să se țină cont de interpretările și pozițiile anterioare ale Curții.

„Pentru toți deja e clar că Parlamentul actual, ca și Cartagena, trebuie să dispară. Mai mult, acest Legislativ ales în februarie 2019 a și fost dizolvat anterior, despre legitimitatea și constituționalitatea lui au apărut multiple întrebări încă „la naștere”, răspunsuri adecvate și constituționale așa și nu au fost date la acele întrebări.

Totuși – pentru că astăzi se caută noi căi pentru „auto-dizolvarea” Parlamentului, trebuie să ținem cont de interpretările și pozițiile anterioare

ale Curții Constituționale.

Iar Înalta Curte, prin hotărîrea Nr.31 din 10.11.1997, a stabilit că dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova,

înainte de expirarea termenului de 4 ani este posibilă numai în condiţiile prevăzute la art.85 din Constituţia Republicii Moldova”, scrie Corneliu Gurin.

În acest sens, fostul judecător reamintește despre constatarea CCM privind autodizolvarea Parlamentului:

„Autodizolvarea Parlamentului înainte de expirarea mandatului nu este posibilă, decât în cazul în care fiecare deputat şi candidat supleant pe lista partidelor

şi blocurilor electorale ce au participat la alegeri depun personal cereri de demisie, ceea ce ar conduce, de fapt, la lipsa cvorului necesar pentru adoptarea legilor.

În cazul blocării procesului legislativ intervine, însă, situaţia prevăzută în mod expres de art. 85 al Constituției. Tot atunci,

Curtea a mai reieterat câteva „axiome” juridice:

–  Componenţa Parlamentului Republicii Moldova nu este altceva decât expresia manifestării  suveranităţii  naţionale,  a voinţei  poporului  – unicul titular al puterii politice, în scopul realizării prevederilor art. 61 alin. (3), durata mandatului Parlamentului se calculează  începând cu data când au loc alegerile deputaţilor în Parlament, şi încetează după expirarea termenului de 4 ani de la data efectuării alegerilor parlamentare.

– Mandatul Parlamentului se încheie (înainte de termen) la expirarea termenului de 4 ani de la data alegerilor, cu excepţia cazului de reducere a „mandatului  Parlamentului în cazul în care nu se acceptă votul de încredere pentru formarea Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor (art. 85 din Constituţie)”.

– Constituţia prevede în mod expres şi exhaustiv cazurile şi temeiurile pentru care Parlamentul poate fi dizolvat înaintea expirării mandatului său.

Norma respectivă  constituie o expresie a principiului stabilit în art. 6  din Constituţie privind separaţia şi colaborarea puterilor în stat,

adică a contrabalanţei, prin care se rezolvă un diferend dintre puterea legislativă şi puterea executivă privind prerogativele constituţionale.

Normele constituționale și legale sunt relativ clare, se pot impune „soluții” noi, dar astfel de precedente nu aduc la nimic pozitiv, în perspectivă”,

punctează Corneliu Gurin.

 

 

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata