Cum ar putea fi pus sub acuzare președintele Donald Trump în 12 zile

0 52

După evenimentele de la Capitoliu, Congresul SUA intenționează să îl pună sub acuzare pe președintele Trump, cu doar câteva zile înainte de expirarea mandatului acestuia. The New York Times analizează această posibilitate.

Donald Trump a mai fost pus sub acuzare la începutul anului trecut pentru „obstrucționarea Congresului” și „abuz de putere”, în legătură cu încercarea sa de a face presiuni asupra Ucrainei pentru a-și defăima rivalul politic de atunci, Joseph Biden. Senatul a votat atunci pentru achitarea lui de ambele acuzații.

Niciun președinte american nu a mai fost pus sub acuzare de două ori sau în ultimele zile ale mandatului și niciunul nu a fost vreodată condamnat.

Parlamentarii analizează, de asemenea, o prevedere din clauzele punerii sub acuzare, care le-ar putea permite să-l împiedice pe Trump să mai dețină vreodată o funcție federală.

Congresul poate înlătura din funcție un președinte pentru infracţiuni şi delicte grave

Constituția SUA permite Congresului să demită președinți sau alți înalți funcționari din posturi de conducere, dacă parlamentarii cred că aceștia au comis „trădare, mită sau alte infracțiuni și delicte majore”.

Punerea sub acuzare este un proces anevoios, format din două părți. În primul rând, Camera Reprezentanților votează dacă declanșează procedura de punere sub acuzare – echivalentul punerii cuiva sub acuzare într-un caz penal, iar prerogativa judecării cazului aparţine Senatului.

Pentru destituirea președintelui este necesar votul unei majorităţi de două treimi dintre senatori, ceea ce înseamnă că nu doar democrații vor decide, ci și 17 dintre republicani.

Punerea sub acuzare a lui Trump acum l-ar putea împiedica să mai dețină o funcție publică în viitor

Deși ar putea părea lipsită de sens suspendarea unui președinte cu câteva zile înainte de a i se încheia mandatul, consecințele unei astfel de proceduri pentru Donald Trump ar fi însemnate. Dacă ar fi condamnat, Senatul ar putea vota să-l împiedice să mai ocupe vreodată funcția de președinte. Iar în urma unei condamnări, Constituția spune că Senatul poate vota pentru interdicția deținerii unei funcții publice în viitor de către actualul președinte.

Imposibilitatea ca Trump să mai candideze la președinție în 2024 este o perspectivă atrăgătoare nu doar pentru democrați, ci și pentru mulți republicani.

Timpul este scurt, dar realizarea procedurii nu este imposibilă

În cazul lui Trump, a cărui funcție va înceta pe 20 ianuarie, unul dintre cele mai mari obstacole politice și logistice este timpul. Acuzațiile din trecut, inclusiv cea din 2019, au implicat investigații, audieri și săptămâni de dezbatere publică.

Dacă democrații și unii republicani sunt însă de acord, ei pot acționa în câteva zile, ocolind Comisia Judiciară a Camerei. De îndată ce Camera votează adoptarea articolelor de punere sub acuzare, acestea sunt transmite imediat Senatului, care trebuie să înceapă organizarea unui proces.

Conform unei propuneri, Camera ar putea să-l pună sub acuzare pe Trump și să aștepte câteva zile până când democrații vor prelua controlul Senatului, ceea ce va avea loc după depunerea jurământului de către Biden. Durata procesului, precum și normele acestuia vor fi stabilite de către membrii Senatului.

Într-un memoriu transmis senatorilor vineri seara, senatorul Mitch McConnell din Kentucky, liderul majorității, a sugerat că, practic, ar fi imposibil să se convoace un proces înainte de 20 ianuarie. Senatul nu se întrunește în prezent și toți cei 100 de senatori ar trebui să fie de acord să se schimbe programul, iar acest lucru este foarte puțin probabil.

Trump poate fi pus sub acuzare și ca fost președinte

Punerea sub acuzare a președintelui este însă posibilă chiar și în aceste condiții. Există un precedent în acest sens. În 1876, Camera Reprezentanților l-a pus sub acuzare pe secretarul de război al președintelui Ulysses Grant pentru corupție, chiar și după ce acesta a demisionat din funcție. Senatul a analizat la acea vreme dacă mai are competența de a audia cazul unui fost funcționar și a stabilit că o are.

Michael J. Gerhardt, profesor de drept constituțional de la Universitatea din Carolina de Nord, a scris vineri că el nu vede niciun motiv pentru care Congresul nu ar putea continua procedura după încheierea mandatului lui Trump.

„Nu ar avea sens ca foștii funcționari, sau cei care se retrag la timp, să scape de acest mecanism corectiv”, a scris el. „Dacă o punere sub acuzare începe atunci când o persoană este în funcție, procesul poate continua cu siguranță după ce aceasta demisionează sau se retrage în alt mod”.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata