Daniel Ioniţă, despre verdictul Curții Constituționale privind statutul special al limbii ruse: Mi se pare o decizie normală şi înţeleaptă

0 63

Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniţă, a comentat ieri seara în platoul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova decizia Curţii Constituţionale

a Moldovei (CCM) privind declararea drept neconstituţională a legii care oferea statut special limbii ruse în R. Moldova.

Ambasadorul a salutat decizia Înaltei Curţi şi a declarat că adoptarea unei astfel de legi înseamnă „o întoarcere în trecut”.

Diplomatul român a menţionat că elementul de limbă trebuie să fie unificator într-o societate, ci nu să fie folosit pentru dezbinarea ei.

„Nu pot decât să salut decizia Curţii Constituţionale. Mi se pare o decizie normală şi înţeleaptă  în condiţiile R. Moldova.

De ce spun aceste lucruri? R. Moldova este o democraţie relativ tânără, care a fost constituită în 1991 prin adoptarea Declaraţiei de Independenţă
faţă de Uniuneana Sovietică. În Declaraţia de Independenţă, de fapt, elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiţie.
Acest element a făcut posibilă separarea de fostul imperiu”, a declarat Daniel Ioniţă.

Potrivit diplomatului, decizia CCM recunoaşte că „limba de stat în R. Moldova trebuie să fie vorbită în egală măsură de absolut toţi”.

„Aceasta  nu înseamnă o lipsă de respect faţă de cei care vorbesc altă limbă şi de minorităţile naţionale”, a subliniat Ioniţă.

Acesta a reamintit că în România, reprezentanţilor minorităţilor naţionale le revin 18 locuri în Parlament, dar asta nu înseamnă că limba română nu trebuie să fie cunoscută de toţi reprezentanţii minorităţilor naţionale.

„Este, dacă vreţi, o formă de respect pentru statul în care trăieşti”, a conchis Daniel Ioniţă.Amintim că ieri magistraţii constituţionali au decis că limba rusă nu va avea statutul de limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

modificată de Parlament la şedinţa din 16 decembrie din 2020. Modificările aduse acestei legi acordau un statut privilegiat limbii ruse,

care devenea limbă de comunicare interetnică.

Legea prevedea, printre altele, ca toate actele oficiale şi denumirile instituţiilor de stat să fie traduse în limba rusă, iar autorităţile vor trebui să ofere răspunsuri

la solicitările în limba rusă în aceeaşi limbă. Şi procesele de judecată sau audierile vor avea loc în limba rusă, dacă acest lucru va fi cerut.

Preşedinta Curţii a menţionat că analiza a pornit de la articolul 13 din Constituţie, în interpretarea hotărârii Curţii din 5 decembrie 2013, potrivit căreia, limba de stat

a Republicii Moldova este limba română. „Consacrarea constituţională a limbii române ca limbă de stat îi conferă acesteia caracterul de limbă oficială a statului.

Cel de-al doilea alineat al aceluiaşi articol prevede că statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării. Menţionarea limbii ruse are, în acest text constituţional, un caracter exemplificativ şi nu îi conferă limbii ruse, în Republica Moldova,

un statut deosebit de cel al altor limbi vorbite pe teritoriul ţării – ucraineană, găgăuză, bulgară, romani etc.”, a subliniat Domnica Manole.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata