DOC | 96 de organizaţii condamnă „degradarea fără precedent” a calităţii actului de guvernare, ca urmare a deciziilor PSRM-Şor-Pentru Moldova

0 72

Platforma Naţională a Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic, formată din 96 de organizaţii, condamnă „degradarea fără precedent” a calităţii actului de guvernare ca urmare a nerespectării procedurilor legale de promovare a proiectelor de legi comise de către majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul Şor şi grupul „pentru Moldova”. În cadrul şedinţelor Parlamentului din 16 decembrie 2020 şi 3 decembrie 2020, încălcând flagrant procedurile legislative, aceste partide au adoptat o serie de legi care compromit lupta cu corupţia, subminează bugetul public, pun în pericol relaţia cu partenerii de dezvoltare şi riscă să destabilizeze situaţia macrofinanciară din ţară.

Textul declaraţiei:

„Atragem atenţia societăţii, autorităţilor naţionale şi comunităţii internaţionale la următoarele acte şi decizii toxice care generează riscuri iminente la adresa stabilităţii şi securităţii financiare, politice, economice şi sociale din Republica Moldova:

Abrogarea „Legii miliardului”

56 de deputaţi ai PSRM, Partidul Şor şi grupul parlamentar „pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016. Prin acest vot s-a anulat mecanismul de rambursare de către Ministerul Finanţelor a creditelor de urgenţă oferite de BNM celor trei bănci falimentare (BC Banca de Economii; BC Banca Socială şi BC Unibank) în perioada anilor 2014/2015. Votul a fost realizat cu încălcarea tuturor cerinţelor de transparenţă şi consultare în procesul decizional a instituţiilor relevante. Mai mult ca atât, abrogarea Legii 235/2016 creează riscuri iminente la adresa finanţelor publice, a echilibrelor macroeconomice în cadrul economiei naţionale şi subminează încrederea partenerilor externi şi a instituţiilor financiare internaţionale faţă de statul Republica Moldova.

Anularea datoriei Ministerului Finanţelor către Banca Naţională a Moldovei va duce la subcapitalizarea BNM, făcând-o incapabilă să-şi exercite atribuţiile conferite de lege: asigurarea stabilităţii preţurilor şi a încrederii în moneda naţională. Acest fapt destul de rapid ar agrava poziţia financiară a companiilor şi cetăţenilor, precum şi stabilitatea finanţelor publice în contextul în care guvernul va fi nevoit să contracteze noi datorii pentru a nu permite escaladarea unei crize sociale. Mai mult decât atât, aceasta va submina încrederea investitorilor în stat, fapt ce va face procesul de atragere a creditelor şi investiţiilor, în special externe, şi mai complicată.

Abrogarea Legii 235/2016 riscă să provoace haos în economie şi societate, dar se pare că anume asta şi-au propus deputaţii pentru a-şi realiza interesele înguste de grup, inclusiv salvarea celor vinovaţi de fraudele bancare.

Revenirea la pragurile de pensionare de 57 ani pentru femei şi 62 ani pentru bărbaţi

Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii (art.41, 42). Esenţa acestei legi este micşorarea vârstei de pensionare până la nivelul anului 2016, când a reînceput creşterea graduală a vârstei de pensionare (57 ani pentru femei şi 62 ani pentru bărbaţi).

Deşi proiectul abordează un subiect cu impact social şi bugetar masiv, acesta a fost promovat cu o lipsă totală de transparenţă, fără consultări publice şi fără obţinerea tuturor avizelor necesare de la instituţiile implicate, în special Guvernul, de la înregistrarea acestuia până la votul final trecând doar 6 zile. Iese în evidenţă şi superficialitatea notei de argumentare, care oferă ZERO calcule asupra impactului bugetar al acestui proiect, deşi implementarea acestei măsuri poate determina falimentul sistemului public de pensii.

Cele mai conservative calcule arată că doar pentru anul 2020 ar fi necesar suplimentar la buget circa 1,4-1,5 miliarde Lei, iar pentru anii următori presiunea pe buget va creşte de câteva ori având în vedere creşterea numărului oamenilor care vor atinge vârsta scăzută de

Cu alte cuvinte, majoritatea parlamentară de conjunctură PSRM-Şor a votat micşorarea vârstei de pensionare fără să comunice societăţii şi care ar fi costurile acesteia, iar acestea pot fi dramatice reflectate prin: i) creşterea presiunii fiscale pe firme şi angajaţi prin majorarea substanţială a contribuţiilor de asigurări sociale, ii) stoparea oricăror majorări de pensii şi chiar forţarea de a reduce pensiile, pentru a le putea plăti, iii) limitarea la maximum a cheltuielilor pentru investiţii din bugetul de stat pentru a putea compensa prin transferuri deficitul fondului de pensii.

Deşi reforma pensiilor din 2016 nu a fost una perfectă, aceasta a permis prin recalcularea / actualizarea / valorizarea pensiei pentru multe categorii de pensionari ca în decurs de 4 ani pensia medie să crească de la 1 275 la 2 050 lei, iar în lipsa acestei reforme pensia medie ar fi fost la moment cu circa 500 lei mai mică. Dacă în luna decembrie 2016 cheltuielile lunare ale fondului de pensii erau de 881 milioane lei, în septembrie 2020 volumul acestora era cu peste 61% mai mare (1,4 miliarde Lei). Autorii proiectului au adus drept exemple despre vârsta de pensionare state din altă zonă geografică, sau cu situaţie demografică fundamental diferită, cum este Şri Lanka, dar uită să menţioneze că în majoritatea statelor din regiune fenomenul de îmbătrânire a populaţiei a obligat statele să majoreze vârsta de pensionare, chiar şi Federaţia Rusă, la care PSRM se raportează frecvent, fiind la moment în proces de creştere a vârstei de pensionare de la 55/60 ani până la 60/65 ani.

În concluzie, prin adoptarea acestui proiect populist şi fără acoperire bugetară, deputaţii PSRM-Şor oferă populaţiei falsa iluzie că vor ieşi mai repede la pensie, dar nu spun că prin aceasta îi condamnă pe pensionari la pensii mizere şi o bătrâneţe nesigură.

Mai mult ca atât, anularea reformei de pensii periclitează potenţialul Guvernului Republicii Moldova de a accesa fonduri externe solicitate de la Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare.

Aprobarea Politicii fiscale şi vamale şi a Legii bugetului pentru anul 2021 de către Parlament

Cea mai importantă decizie anuală a Parlamentului – aprobarea politicii fiscale/vamale (Legea nr. 476 din 01.12.2020) şi a Legii bugetului de stat – a avut loc în acest an fără respectarea cerinţelor legale minime de transparenţă, în lipsa consultărilor şi cu includerea prevederilor care promovează interese politice înguste. În perioada adoptării Bugetului de Stat (octombrie – decembrie), Parlamentul are obligaţia de a asigura un nivel suficient de informare, consultare şi participare, pentru a se asigura că acest document răspunde priorităţilor existente, dar mai ales pentru a asigura controlul parlamentar al modului în care sunt cheltuiţi banii publici.

Proiectele Politicii fiscale/vamale şi a Legii Bugetului de Stat 2021 au fost transmise în Parlament de către Guvern la 1 decembrie 2020 şi pe marginea acestora nu au fost organizate discuţii parlamentare veritabile, documentul promovând deschis clientelismul politic, toate acestea, în lipsa resurselor de acoperire a cheltuielilor, cu încălcarea crasă a prevederilor Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale şi a Regulamentului Parlamentului. Unul din cele mai elocvente exemple este distribuirea prin Anexa 7 a Legii bugetului de stat a peste 350 milioane lei cu o discreţie politică discriminatorie şi periculoasă.

Pe lângă faptul că este un exemplu prost de abuz al puterii deliberative în stat, Parlamentul a dat un semnal extrem de periculos pentru statul de drept, în care abuzul majorităţii este legalizat, reducând toate eforturile de bună guvernare şi gestiune a resurselor bugetare făcute din 2009 încoace la zero. Mai grav este şi faptul că în situaţia pandemiei şi a crizei asociate cu aceasta, modificările făcute în Parlament nu vin să rezolve nici una din problemele actuale ale ţării: creşterea ratei şomajului, problemele din sistemul de sănătate, educaţie, sectorul real al economiei.

Problema plafonării taxelor locale, rămâne o temă controversată, în lipsa unui dialog veritabil şi a unei platforme care să analizeze limitările pe care aceste plafoane le pune pentru primării, dar şi a unei profunde neînţelegeri a ce înseamnă autonomia autorităţilor locale. Ignorarea interesului comun al autorităţilor locale a deputaţilor, ne face să credem că domniile lor au uitat că fiind aleşi pe circumscripţii electorale, ei ar trebui să reprezinte interesele acestora şi în Parlament.

Modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului

Modificările aduse Legii nr.278/2007 privind controlul tutunului şi modificările aferente acestui articol în politica bugetar-fiscală nu reprezintă decât un mecanism special pentru a ocoli sistemul de impozitare al ţigărilor. Nu există nici un motiv care ar explica de ce pentru acest nou tip de ţigări „cigarillos”, accizele plătite trebuie să fie mai mici de cel puţin 2 ori decât cele mai ieftine ţigări de pe piaţa autohtonă. Acest produs este la fel de dăunător ca orice produs de tutun, cu acelaşi grad de toxicitate şi care poate provoacă dependenţă, nu este un „produs social”, iar premisa că modificarea corespunde aquis-ului european este una falsă.

Modificarea cadrului de operare a Autorităţii naţionale de Integritate

Parlamentul a adoptat în două lecturi în aceeaşi zi un proiect de lege care modifică cadrul de operare a Autorităţii naţionale de Integritate. Proiectul a fost iniţiat pe 4 decembrie 2020, cu mai puţin de două săptămâni până la adoptare, de un grup de deputaţi socialişti.

Proiectul reduce termenului de efectuare a controlului averii şi intereselor personale de la 3 ani la 1 an de la încetarea funcţiei/mandatului; introduce neclarităţi în ceea ce priveşte termenul de contestare a actelor Autorităţii Naţionale de Integritate şi condiţionează răspunderea disciplinară pentru nedeclararea averilor de existenţa unui act definitiv al Autorităţii Naţionale de Integritate etc.

În esenţă, proiectul reducere posibilitatea ANI de a verifica funcţionarii publici şi introduce un haos şi mai mare în procedura de verificare a averilor şi de sancţionare a angajaţilor statului. Acest fapt prin sine este greu de acceptat într-un stat care declară lupta cu corupţia drept o prioritate absolută. Proiectul în cauză nu se referă la o problemă arzătoare, însă a fost adoptat în mare grabă. De asemenea, acesta a fost votat cu încălcarea procedurilor legale (lipsa avizului Guvernului şi a expertizei anticorupţie) şi a consultărilor publice. Graba cu care a fost votat un proiect atât de sensibil trădează existenţa unor interese ascunse.

Modificările în domeniul farmaceutic

Modificările legislative operate la 16 decembrie de majoritatea PSRM-Şor în domeniul farmaceutic şi al medicamentelor, adoptate fără consens şi consultări cu comunitatea farmaceutică din ţară şi care de facto scot de sub controlul riguros firesc activitatea farmaceutică, vin să submineze acest sector şi să atenteze direct la sănătatea oamenilor.

Liberalizarea preţurilor la medicamentele fără reţetă poate duce inevitabil la creşterea preţurilor pe o piaţă care încă e departe de a fi una transparentă cu un mediu concurenţial propice, în timp ce limitarea adaosului comercial pentru medicamentele compensate de până la 12% va duce la dispariţia treptată din farmacii a acestora reieşind din dezinteresul economic cert de a vinde în asemenea condiţii, mai ales pentru farmaciile mici fără economii la scară.

Dar epopeea schimbărilor distructive în acest sector nu se opresc aici. Modificarea prin care se va permite comercializarea în Republica Moldova a medicamentelor ne-autorizate în ţara de origine, care nu au trecut testul de conformitate şi inofensivitate, precum şi introducerea posibilităţii de a vinde medicamente în afara farmaciilor creează toate premisele ca populaţia să achiziţioneze pe larg produse dubioase cu consecinţe potenţiale grave asupra sănătăţii oamenilor. La aceasta se mai adaugă şi posibilitatea de a vinde medicamentele în aşa-zisele farmacii mobile, care în mod evident nu ar putea respecta condiţiile optime de păstrare a medicamentelor. Mai mult, acestea vor fi comercializate de oameni fără pregătirea necesară, iar imposibilitatea monitorizării efective a acestor unităţi deschide pe larg şi posibilitatea de a comercializa nestingherit medicamente falsificate şi contrafăcute.

În concluzie, ghidaţi de promisiuni electorale populiste şi interese de afaceri înguste, majoritatea parlamentară PSRM-Şor pune la bătaie fără jenă chiar şi sănătatea oamenilor pentru a-şi îndeplini propriile interese.

În contextul celor expuse:

Calificăm acestea şi alte acţiuni concertate ale deputaţilor din cadrul majorităţii parlamentare PSRM, Partidul Şor şi grupul „pentru Moldova” drept sabotaj instituţional care urmăreşte destabilizarea situaţiei macrofinanciare, economice şi sociale a Republicii Moldova, în mod irecuperabil pentru mai mulţi ani înainte.

Solicităm deputaţilor să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la constituţionalitatea actelor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, având în vedere încălcările şi erorile grave de procedură admise. Legile respective au fost votate în grabă, fără consultări, majoritatea fără avizele favorabile ale instituţiilor de resort.

Cerem insistent deputaţilor din parlament să respecte cu stricteţe legea, voinţa poporului şi să se abţină de la promovarea iniţiativelor care subminează statul de drept, independenţa instituţiilor publice, democraţia şi relaţiile externe ale ţării, precum şi încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor şi obiectivelor naţionale.

Îndemnăm Parlamentul Republicii Moldova să-şi exercite pe deplin funcţia de control parlamentar, să respecte principiile transparenţei decizionale, să nu accepte spre aprobare documente care nu au respectat procedurile legale de consultarea cu publicul”.

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata