Editorial de Nicolae Federiuc | PĂINJENIȘUL DIN SPATELE ȘTIINȚEI. Medicii, complici fără voie într-un război străin

0 134

Cea mai mustoasă glumă de pe rețele, promovată intens de adepții curentului masco-vaxo-fatalist, este despre profanii (oamenii simpli, adică), deveniți, peste noapte, „virusologi”. Aceasta îi vizează, direct și indirect, pe toți scepticii, care pun la îndoială sinceritatea și buna intenție a granzilor de la butoane, care aplică măsuri represive asupra populației, sub pretextul pandemiei de coronavirus.

Deși diferența dintre pro și antivaxeri, la capitolul cunoștințe domeniul virusologiei, este ca între pâine și pită, rachiu și țuică, popușoi și porumb, pătlăgele și roșii, totuși primii au, cred ei, un atu – medicii, care, aparent în majoritatea lor, sunt provaccinare. Chiar dacă există și multe voci din domeniul medical, suficient de calificate, care trag semnale serioase de alarmă în legătură cu această psihoză colectivă, acestea sunt bruiate și marginalizate, astfel încât impresia generală rămâne totuși că medicii sunt mai degrabă pro decât contra vaccinarii obligatorii sau, mă rog, vaccinării prin constrângere.

Este, într-adevăr, un argument demn de luat în seamă, doar că și aici există o serie întreagă de nuanțe, care sunt neglijate cu bună știință de unii. Fără a avea nici cea mai mică intenție de a ofensa pe cineva, am constatat totuși, din multiplele discuții cu lucrători medicali, pe care le-am avut până acum, că majoritatea covârșitoare a medicilor, în virtutea specializărilor specifice, pricep în vaccinuri, mai ales în cele noi, bazate pe ARNm, cam tot atât cât pricep și eu sau chiar (îmi permit să cred) mai puțin, în cazul unora.

Prin urmare, diferența de atitudine, în acest caz, dintre „specialiști” și „profani” constă în faptul că primii, în virtutea statutului lor, sunt mai predispuși să se încreadă în știință și să îndeplinească directivele „de sus”, respectiv, să-și înăbușe instinctele primare de autoconservare. Adică aici nu-i vorba neapărat de cunoștințe mai vaste, ci de disciplină și rigiditate, determinate de verticala din care fac parte.

E exact ca în cazul militarilor, care sunt limitați în drepturi și acțiuni, mai ales în ceea ce privește propria opinie cu privire la ordinele pe care le primesc și se obișnuiesc cu timpul să le execute exact, fără a recurge la interpretări și atitudini pe cont propriu.

Or, medicina e un domeniu atât de vast și atât de divers, încât o anumită ramură a ei e la fel de străină pentru unele categorii de specialiști, exact așa cum e și pentru profani. Mai ales un domeniu atât de specific cum e ingineria biomedicală și chimia supramoleculară. De exemplu (iarăși, rog să nu fie luat în nume de rău), un stomatolog, un internist sau un chirurg este cam la fel de credibil, atunci când vorbește despre vaccinul ARNm, cum este un mecanic auto, care explică compoziția, eficiența și precizia noilor rachete hipersonice cu focoase nucleare, destinate navelor militare, aflate, în prezent, în faza de testare.

Și mai e un detaliu care multora le scapă. Medicii sunt educați să gândească matematic, în marjele exacte ale științei, și își atrofiază cu timpul spiritul critic și analitic, bazat pe simțuri subiective și instincte. Adică își focusează atenția într-un anumit punct și pierd din vedere alte aspecte sociale si, mai ales, politice, devenind astfel victime ale manipulării si dezinformării, la fel de ușor ca oamenii „simpli”.

În contextul acestei crize, care a căpătat proporții globale și care afectează practic toate domeniile vieții, să abordezi problema exclusiv în termeni medicali, este infantilism pur. Pentru că aceasta conține în sine extrem de multă politică și geopolitică, strategie si geostrategie pe termen scurt, mediu și lung, economie, comerț și finanțe, implică bugete uriașe și oferă puteri nelimitate unor grupuri de interese, total străine de domeniul medical.

Prin urmare, această criză, aparent sanitară, este folosită, deja suficient de vizibil (pentru cei liberi de constrângeri, inclusiv profesionale), cu scopul de a schimba un întreg sistem de valori și de a răsturna vechea ordine socială, în detrimentul libertății oamenilor și suveranității statelor.

Iată de ce, este firesc ca, în acest caz, să fie respectat dreptul la opinie al tuturor specialiștilor, din toate domeniile, nu doar cel medical, dar și al „profanilor”. Să fie tratate cu prudență inclusiv supozițiile, care nu au suport științific, dar se bazează pe simțurile primare. Pentru că, repet, efectele acestei crize acoperă toate aspectele vieții, inclusiv spiritual.

Eu îi respect sincer pe medici și conștientizez pe deplin rolul și importanța lor în societate. Totuși, le sugerez ca, în acest caz, să fie mai prudenți, dar mai ales curajoși și să admită că unele lucruri ar putea să-i depășească și pe ei.

 

federiuc.net

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata