Editorial de Victor Nichituș | CÂT DE STÂNGA SUNT IGOR DODON/VLADIMIR VORONIN

0 98
Zarurile au fost aruncate: Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a considerat oportună participarea PCRM la alegerile parlamentare ca parte a unui bloc electoral cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Blocul electoral ar urma să se numească „Socialiștii și Comuniștii”.
Oportunitatea nu aparține doar comuniștilor. Maia Sandu și Igor Dodon, din decembrie, de la demisia Cabinetului Chicu, s-au aflat în campanie electorală și au canibalizat fără pic de milă adeversarii existenți pe segmentele lor de electorat. Maia Sandu i-a redus capitalul de imagine al lui Andrei Năstase, iar Igor Dodon, pe cel al aliatului de odinioară – Renato Usatâi. Comuniștii moldoveni au fost distruși mai înainte, odată cu plecarea celor 14 deputați ai PCRM la Partidul Democrat din Moldova.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, comentatorul politic Nicolae Negru, afirmă că PAS atentează în ultima vreme la aslegătorii Partidului Democrat din Moldova și chiar la cei ai Partidului Socialiștilor. Sunt de acord cu el – PAS a fost/este un partid statalist, cu profunde nuanțe neo-marxiste. Era clar că va atenta la electoratul statalist al democrașilor și al socialiștilor moldoveni.
Mișcarea executată de liderul socialist, de formare a unui bloc electoral cu denumirea „Socialiștii și Comuniștii” este una precaută. Igor Dodon își dorește exploatarea imaginii electorale a lui Vladimir Voronin, acest lucru aduce plus-valoare formațiunii pe care o conduce și consolidează formațiunile de stânga. Dar mai este oare stânga politică moldovenească una cu adevărat de stânga?
Întreb pentru că atât Voronin, cât și Dodon, au fost desemnați de către anchetele jurnalistice ca fiind politicieni extrem de bogați, iar mai mulți oponenți politici îi consideră ca drept oligarhi.
Este cât se poate de clar că formațiunile conduse de cei doi mari actori ai alegerilor parlamentare, Maia Sandu și Igor Dodon, vor trece pragul electoral cu un număr mare de deputați dar insuficient pentru a forma de sine stătător Cabinetul de Miniștri. Cei doi își vor căuta aliați în viitorul parlamen, ori vor face, ca în 2019, alianță post electorală.
Scenariul repetării unei alinațe PAS/Socialiștii și Comuniștii nu poate fi exclus. El poate fi impus din exterior dacă imperativele geopolitice o vor cere. Moldova nu este buricul pământului dar se află amplasată geografic la margine de imperii, pe falia de contacat între Est și Vest. O asemenea alianță va fi negociată de alții – așa cum s-a întâmplat în 2019.
Așa că, bătălia electorală dintre Maia Sandu și Igor Dodon contează mai puțin. Este mult mai importantă confruntare care se va da pentru ocuparea celor aproximativ 40 de locuri de deputat rămase libere. Asta este marja electorală pentru care se vor lupta celelalte formațiuni politice.
La data de 9 martie, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că 45,7 la sută din numărul populației în afara forței de muncă îl constituie pensionarii. Ceea ce înseamnă că electoratul moldovean este unul profund de stânga. Un electorat care are nevoie de programe sociale inclusiv pentru un segment atât de defavorizat, ca pensionarii moldoveni.
Partidele care vor să treacă în Parlament ar trebui să exploateze această nișă, așa cum o face echipa condusă de Mark Tkaciuc. Blocada informațională la care este supus această formațiune politică – recentele defecțiuni tehnice ale unui canal de televiziune au apărut exact când Tkaciuc trebuia să participe la o dezbatere politică – confirmă faptul că cei de la Congresul Civic au început să acapareze activ atenția acestui electorat.
Rămân la ideea că Maia Sandu și Igor Dodon își doresc să monopolizeze scena politică moldovenească pentru mult timp înainte. De aici și alternanța prezenței lor pe primul loc în topurile clasamentelor politice. Singura garanție a supraviețuirii libertății de expresie este prezența în legislativul moldovean și a altor voci politice în afara celor două. Altfel electoralul moldovean va vedea doar în alb și negru, fără nuanțele de culori necesare democrației.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata