Editorial de Victor Nichituș | MITURI ROMÂNEȘTI DESPRE BASARABIA

0 85
Basarabia contemporană diferă de imaginea pe care o au în imaginarul lor colectiv românii care locuiesc în spațiul carpato-danubiano-pontic. Diferența e vizibilă toamna, când nici un modovean pruto-nistrean nu stă locului – de la culesul strugurilor la aprovizionarea pentru iarnă, ei aleargă să umple borcanele. Piețele agricole sunt pline, și în ciuda prețurilor ridicate, toții cumpără.
Cheltuielile pe care basarabenii le fac, au loc în ciuda veșnicilor lamentări că sunt săraci lipiți pământului. Toamna basarabeană arată cel mai corect, din punct de vedere statistic, că moldovenii încă reușesc să își mențină un nivel de viață superior mediei.
Basarabenii nu sunt săraci. Ori săraci cu duhul. Basarabenii sunt muncitori, de asta, din strinătățile în care se află mețin legătura, nu numai financiară, cu cei rămași între Prut și Nistru. Pe parcursul perioadei ianuarie – august 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 921,53 milioane de dolari, cu 14,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent cânt între Prut și Nistru au fost transferați 802,75 milioane de dolari.
Imaginea românilor carpato-danubiano-pontici că basarabenii sunt săraci lipiți pământului ori că nu știu să se orienteze pe coridoarele geopoliticii este un mit, perpetuat atât de basarabeni, și asumat de factorul decizional românesc. Pentru că Basarabia a rămas ultimul loc în care decidentul politic român poate să se simtă superior.
Înclin să cred că această superioritate, asumată unilateral, l-a făcut pe premierul român, Ludovic Orban, să declare pe 7 ianuarie 2020, că demiterea Guvernului Maia Sandu, reprezintă „o involuție”, Guvernul Chicu nefiind “un partener serios”. „Tot ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova reprezintă o involuție, care creează, ne creează îngrijorare, şi, din punctul nostru de vedere, nu putem să considerăm un partener serios actualul Guvern”, a spus Orban. De aici.
Chiar dacă declarațiile oficiale ale decidenților români afirmă că „România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova, pentru că avem un spațiu comun de limbă, cultură și tradiții care, cu siguranță, constituie un fundament solid al relațiilor noastre bilaterale”, observ că în cele zece luni ale anului 2020 relațiile dintre București și Chișinău au intrat în zona înghețului.
Probabil, partea română, a pus frâna de mână, după discursul președintelui Dodon, din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde a vorbit despre neutralitatea permanentă a statului moldovean. Ceea ce s-ar traduce prin faptul că Republica Moldova nu își propune să adere nici la Uniunea Europeană ori NATO ori la alte blocuri economice ori militare. Discursul președintelui moldovean a avut loc după ce Franța a respins propunerile potrivit cărora Parteneriatul Estic ar putea fi o poartă pentru aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, state care fac parte din acest program. De aici.
Autoritățile moldovene au revenit la politica externă multi-vectorială după ce au primit semnalul că oficialii de la Bruxelles-ul nu oferă statelor membre Parteneriatului Estic nici o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană.
Stoparea extinderii Uniunii Europene către Est a lasat fără conținut Parteneriatul Strategic moldo-român pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Decidentul politic de la București, care și-a asumat superioritatea rolului de avocat al integrării europene pentru Republica Moldova, a rămas fără un subiect de discurs.
Rămas fără superioritatea discursului pro-european pe relația cu Chișinăul, Bucureștiul, a tras frâna de mână. Și a rămas în expectativ.
Probabil, după alegerile parlamentare românești și apariția unui nou Cabinet de Miniștri în Palatul Victoria, decidentul politic va trebui să gândească un nou discurs destinat Chișinăului, unul care ar pleca de la realitățile geopolitice expuse de Macron – Republica Moldova nu va fi stat membru al UE/NATO, dar și de la realitățile de pe teren, unde, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, stataliștii moldoveni își vor consolida pozițiile.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata