Expert-Grup | Creditarea directă a Guvernului de către BNM este ilegală şi aduce după sine riscuri şi consecinţe negative

0 20

Creditarea directă a Guvernului de către Banca Naţională a Moldovei este ilegală, iar un eventual împrumut din partea BNM, în special unui în proporţii mari, va crea presiuni inflaţioniste, va deprecia moneda naţională, va submina creşterea economică, va duce la reducerea locurilor de muncă şi înrăutăţirea condiţiilor de trai a populaţiei. Despre aceasta scrie Expert-Grup, drept reacţie la declaraţiile liderului socialiştilor, Igor Dodon, cu privire la luarea unui credit din rezervele valutare ale Băncii Naţionale, pentru a compensa populaţia în perioada stării de urgenţă.

Experţii spun că un astfel de împrumut, o astfel de implicare în rezervele BNM,  va afecta şi mai mult imaginea Republicii Moldova în faţa potenţialilor creditori sau investitori, atât din ţară, cât şi peste hotare, ceea ce va face şi mai dificilă atragerea de finanţări în condiţii avantajoase şi atragerea de investiţii, străine şi locale.

„Creditarea directă a Guvernului de către banca centrală nu are precedente pozitive în lume. Nici în România, nici în alte state din regiune, nu s-a recurs la asemenea măsuri, care sunt privite cu maxim scepticism de către investitori, creditori şi întreaga comunitate internaţională (a nu se confunda cu „quantitative easing” implementat de FED în SUA şi BCE în zona euro, care presupun care diferă esenţial de principiul creditării directe a Guvernului de către banca centrală şi nici nu sunt comparabile cu economia Moldovei). Prin urmare, o eventuală creditare directă de către BNM a Guvernului va spori riscurile de ţară şi va înrăutăţi percepţia investitorilor, creditorilor şi partenerilor de dezvoltare privind Republica Moldova”.

Mai exact, un astfel de împrumut va depriva Republica Moldova de alte forme de finanţare, atât cu efecte imediate, cât şi pe termen lung, şi anume:

  • va compromite perspectivele memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional, de care sunt legate şi alte finanţări preferenţiale din partea Uniunii Europene şi altor parteneri strategici ai ţării;
  • va duce la creşterea dobânzilor la împrumuturile contractate pe intern şi extern şi, respectiv, la creşterea costurilor bugetare contractarea acestor finanţări;
  • va compromite ideea emiterii Euroobligaţiunilor pe pieţele externe de capital;
  • va submina atractivitatea investiţională, în special pentru investiţii strategice, din cauza creşterii riscurilor inflaţioniste, valutare şi macroeconomice, care sunt luate în consideraţie la modul cel mai serios de către investitori;
  • va destabiliza echilibrele setate în sistemul financiar prin creşterea ratelor de dobândă şi inevitabil scumpirea creditelor acordate populaţiei şi firmelor;
  • va pune sub semnul întrebării refinanţarea datoriei externe în condiţiile în care acest mecanism este contrar normelor promovate de FMI;
  • va stimula utilizarea acestei posibilităţi de către politicieni şi în contextul altor situaţii mai mult sau mai puţin populiste.

De asemenea, implicarea în rezervele BNM va afecta capacitatea BNM să menţină stabilitatea macrofinanciară a ţării. Efectele unui eventual împrumut al Guvernului de către BNM va duce la reducerea volumului rezervelor valutare. Prin urmare, BNM va avea mai puţine posibilităţi să amortizeze eventuale şocuri negative asupra economiei. De exemplu, nu va putea preveni o eventuală deprecierea bruscă a monedei naţionale prin vânzare de valută străină din contul rezervelor valutare în cazul reducerii ofertei de valută străină (ex: reducerea exporturilor sau finanţării externe) sau creşterii cererii pentru valută străină (ex: atacuri speculative sau frici ale populaţiei privind stabilitatea monedei naţionale).

Nu în ultimul rând, spun experţii, va fi subminată independenţa băncii centrale, ceea ce va agrava toate consecinţele negative menţionate mai sus. Oo eventuală forţare a băncii centrale să crediteze Guvernul, inclusiv sub pretextul stării de urgentă, ar reprezenta o imixtiune directă în activitatea autorităţii monetare, fiind încălcat în mod flagrant principiul independenţei băncii centrale sub influenţă politică. Aceasta urmează să submineze şi mai mult încrederea în moneda naţională şi să agraveze riscul de ţară, acutizând toate consecinţele negative menţionate mai sus.

Având în vedere cele menţionate, îndemnăm politicienii să apeleze la surse legale şi fezabile pentru finanţarea programelor de suport populaţiei şi firmelor, atât de necesare şi aşteptate, în special în contextul noilor restricţii şi a stării de urgenţă.

În acest sens, Expert-Grup vine cu unele recomandări, în baza cărora va putea fi mobilizată o sumă de bani similară (circa 20 miliarde MDL) fără riscuri macroeconomice:

– Relaxarea politicii monetare prin reducerea normei rezervelor obligatorii de la nivelul actual de 30% (pentru moneda naţională şi valută străină), pe care îl considerăm foarte înalt şi restrictiv în condiţiile crizei actuale şi necesităţilor de finanţare, până la 15%. Aceasta ar permite mobilizarea a circa 10-11 miliarde MDL în conturile băncilor comerciale, care ar putea fi investiţi în valori mobiliare de stat.

– Creşterea emisiilor de valori mobiliare de stat. Având în vedere excedentul de lichidităţi de circa 10 miliarde de lei din sistemul bancar, care ar putea fi dublat în urma reducerii normei rezervelor obligatorii (menţionată mai sus), este oportună majorarea emisiilor de valori mobiliare de stat pentru a redirecţiona acest excedent de lichidităţi pentru un amplu program de suport firmelor şi populaţiei în valoare de până la 20 miliarde MDL.

– Pe măsura epuizării eventuale a lichidităţilor în sistemul bancar, BNM ar putea procura valori mobiliare de stat pe piaţa secundară (să utilizeze mai activ operaţiunile de tip REPO), în vederea susţinerii Guvernului în finanţarea programului anti-criză.

– În vederea susţinerii canalizării lichidităţilor din sistemul bancar în economia reală, este necesară emiterea de garanţii de stat pentru creditele care finanţează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada situaţie excepţionale.

 Îmbunătăţirea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare fapt ce va permite contractarea a circa 530 milioane USD agreate în cadrul programului cu FMI, 50 milioane EUR din asistenţa macrofinanciară cu UE şi alte resurse externe care pot fi obţinute în schimbul realizării unor reforme asumate de către Republica Moldova în cadrul acordurilor intonaţionale. Aceasta ar permite mobilizarea a peste 10 miliarde lei în condiţii preferenţiale.

– Necesitatea de resurse trebuie să fie dictată direct de programele şi proiectele elaborate, bine ancorate în realităţile obiective şi consultate cu publicul larg, mediul de afaceri şi societatea civilă. Necesitatea de finanţare nu trebuie să apară drept consecinţă a unor declaraţii fără suport al unor politicieni.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata