Experți: Sabotajul instituțional din partea PSRM, grupul „pentru Moldova” și Șor periclitează bugetul pentru anul 2021

0 143

Finanțarea deficitului bugetar depinde semnificativ de sursele externe, iar piesa primordială o reprezintă programul FMI. Autoritățile s-au mișcat dinamic să îndeplinească pre-condițiile acordului până în noiembrie. Totuși, după turul II al alegerilor prezidențiale, suntem martorii unui sabotaj instituțional regizat de noua majoritate a PSRM, grupul „pentru Moldova” și Șor, ghidată de interese obscure. Toate acestea periclitează bugetul pentru 2021, afectează negativ stabilitatea financiară a țării, relațiile cu partenerii strategici de dezvoltare, în special cu FMI și Uniunea Europeană, și, în consecință, bunăstarea și securitatea populației Republicii Moldova, scrie sursa citată.

Un deficit bugetar imens, însă gestionabil cu susținerea partenerilor

Deficitul bugetului public național este preconizat la 14.4 miliarde lei pentru anul 2021, ceea ce reprezintă 6.5% din PIB. Respectiv, autoritățile își propun o consolidare fiscală de 1.5 p.p. a deficitului, comparativ cu anul 2020. Pentru comparație, valoarea medie a consolidării fiscale în 2021 este de 2.3 p.p. pentru țările emergente (Figura 1), reflectând poziția relativă bună a Republicii Moldova pe plan fiscal. Guvernul nu plănuiește să revină la un deficit bugetar sub 3% din PIB înainte de 2023 semnalizând o abordare graduală în privința reducerii deficitului.

Figura 1: Consolidarea fiscală a bugetelor în țările emergente

Sursa: FMI, calculele autorilor

Finanțarea deficitului bugetului public național în 2021 se axează pe surse interne în valoare de 6.07 miliarde lei și împrumuturi externe nete în sumă de 8.3 miliarde lei (Tabel 1), dintre care 11 miliarde lei primirea împrumuturilor și 2.7 miliarde lei rambursări. Volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe pentru susținerea bugetului este estimat la 5.9 miliarde lei, iar 4.4 miliarde lei vor fi dedicate pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe. Din cele 5.9 miliarde pentru susținerea bugetului, 3.3 miliarde lei (184 milioane dolari) sunt planificate a fi încasate de la FMI, 1.1 miliarde lei (50 milioane euro) din tranșa a II-a din cadrul programului de asistență macrofinanciară UE – OMNIBUS, 909 milioane lei (50 milioane dolari) de la Banca Mondială și altele. Valoarea împrumuturilor externe exprimă cât de crucială este finanțarea externă în acest momente critice.

Tabel 1: Finanțarea deficitului bugetar

Sursa: Ministerul Finanțelor, calculele autorilor

Direcția și elanul autorităților de a asigura un program FMI erau dinamice

În nota analitică din vara aceasta „Republica Moldova între atragerea asistenței externe și comunicare strategică: un tangou fragil” am argumentat că Moldova ar trebui să atragă cel puțin 500 milioane dolari pentru cheltuieli bugetare și cel puțin 650 milioane dolari pentru investiții publice suplimentare în următorii 5 ani, pentru a impulsiona economia la nivelul PIB-ului, dacă ar fi crescut constant la 3.8% pe an în absența crizei pandemice. Consideram atunci că guvernul ar putea împrumuta cel puțin 330 de milioane dolari de la FMI, iniția un nou program de asistență macro financiară cu UE în valoare de 100 de milioane de euro pentru a finanța reforme structurale, adițional la programul OMNIBUS în valoare de 100 milioane euro și, adițional, prin emiterea Eurobondurilor în valoare de 500 de milioane euro pentru investiții publice.

În luna iulie, FMI a anunțat că Republica Moldova ar putea beneficia de un program pe 3 ani (Extended Credit Facility and Extended Fund Facility) în valoare de 558 milioane dolari depășind așteptările noastre. De atunci, autoritățile au depus eforturi considerabile pentru a îndeplini pre-condițiile necesare în vederea aprobării programului de către Consiliul director al FMI-ului. Aprobarea programului este la fel o condiționalitate pentru debursarea tranșei a II-a în valoare de 50 milioane euro din cadrul programului OMNIBUS și o potențială punte de negociere a unui nou program de asistență macro-financiară cu UE în valoare de minim 100 milioane euro.

În luna noiembrie, Republica Moldova ar fi trebuit să îndeplinească încă două condiții pentru aprobarea noului program FMI: (a) legea cu privire la independența Băncii Naționale și (b) aprobarea a trei viceguvernatori la Banca Națională. La acest moment, legea cu privire la independența Băncii Naționale a fost aprobată, candidatura lui Alexandu Savva a fost aprobată de comisia juridică, numiri și imunități, însă candidaturile Maiei Pîrcălab și lui Constantin Șchendra nu au fost susținute.

Coordonare parlamentară de a sabota un potențial program cu FMI

Republica Moldova este foarte aproape de un nou program FMI. Totuși, ultimele evenimente generează suspiciuni de un sabotaj instituțional. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat în data de 3 decembrie într-un manieră paralelă cu statul de drept și sub patronajul unei noi coaliții ascunse între PSRM, grupul „pentru Moldova” și Partidul Șor. În același timp, a fost votată legea prin care terenul fostului Stadion Republican a fost restituită în proprietatea statului și promulgată de actualul președinte Dodon. Asta deși autoritățile erau deja la o etapă avansată de negociere cu Ambasada SUA în privința construcției noului sediu al Ambasadei. Legea a fost contestată de opoziție între timp la Curtea Constituțională, aplicarea acesteia a fost suspendată până la o decizie definitivă a Curții. Această inițiativă deteriorează relația cu SUA, care este prima vioară în Consiliul director al FMI-ului. În plus, aceiași majoritate, cu elemente de integritate contestată, au propus votarea unei așa-zise “lege a lustrației” prin care se propune demiterea mai multor manageri, în instituții publice, inclusiv de la Banca Națională. Aceasta reprezintă un atac implicit asupra băncii centrale la doar câteva săptămâni de la votarea legii cu privire la independența BNM-ului. În același timp, PSRM își propune revenirea la vârsta de pensionare de 57 și 62 ani ceea ce ar pune în pericol sistemul public de pensii și reforma pensiilor coordonată anterior cu FMI.

Anularea legii miliardului este doar un populism ce complică relația și așa fragilă cu FMI

PSRM a mai propus recent și un proiect de lege care abrogă “legea miliardului” cu scopul de a elimina presiunea fiscală asupra populației. Totuși, efectele negative ale acestui proiect de lege, de fapt, vor păstra aceeași presiune fiscală și vor duce și la reducerea veniturilor în termeni reali ale populației.

Capitalul statutar al BNM-ului era de 2.8 miliarde lei la 30 septembrie 2020. Astfel, capitalul statutar reprezintă în jur de 5.1% din totalul obligațiunilor monetare. La data de 31 octombrie, obligațiuni de stat emise în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat (nota de plată pentru fraudă) constituia 12.6 miliarde lei. În caz că proiectul de lege nr. 491 din 04.12.2020 intră în vigoare, atunci BNM va trebui să contabilizeze ca pierdere suma de 12.6 miliarde lei ceea ce ar duce la un capital statutar negativ de 9.8 miliarde lei. Respectiv, capitalul și rezervele ca raport din masa monetară ar fi puțin peste minus 15% și ne-ar încadra în cele 24 de țări din lume (Nicaragua, Suriname, Mozambic, Zimbabwe etc) care au capital negativ (Figura 2).

Figura 2: Capital statutar al băncii centrale per masa monetară în țările lumii

Sursa : FMI, calculele autorilor

Conform punctului 6 din articolul 19 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, în cazul în care capitalul statutar scade sub 4% din totalul obligațiunilor monetare ale Băncii Naționale, atunci, Guvernul, adică Ministerului Finanțelor, transferă timp de 60 de zile Băncii Naționale o contribuție de capital în valori mobiliare de stat (VMS) la o rată a dobânzii de piață până se ajunge la 4% din totalul obligațiunilor monetare. Respectiv, Ministerul Finanțelor va trebui să emită valori mobiliare de stat în valoare de 12 miliarde lei în decurs de 60 de zile. Pentru comparație, VMS emise pe piața primară sunt în valoare de 14.4 miliarde lei la 30 noiembrie. Respectiv, proiectul de lege nu reduce presiunea fiscală nicidecum pentru că Ministerul Finanțelor va trebui să emită VMS-uri pentru a compensa pierderea din capitalul statutar.

În plus, emisiunea suplimentară pentru a majora capitalul statutar de 4% din obligațiunile monetare ar pune presiune și pe moneda națională. Transmiterea VMS-urilor la BNM nu ar afecta semnificativ leul prin canalul masei monetare, însă va afecta încrederea populației în leu. O depreciere a monedei naționale va duce cu siguranță la inflație și reducerea veniturilor în termeni reali. În plus, o astfel de abordare a legii miliardului diminuează semnificativ potențialul unui program FMI.

Bugetul 2021 în impas

Felul în care s-a votat bugetul de stat pe anul 2021 în prima lectură și inițiativele buclucașe venite de la PSRM, grupul „pentru Moldova” și Șor în ultimul timp, alimentează și mai mult suspiciunile opoziției că se acționează intenționat pentru a deraia un potențial program FMI și a face cât mai dificilă situația pentru următoarea guvernare. Din acest motiv, proiectele bugetelor pentru anul 2021 ar putea să nu fie susținute de către opoziție.

Sunt vehiculate trei soluții. Prima este asumarea răspunderii guvernului în fața parlamentului asupra legii bugetului de stat, bugetului asigurărilor de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Deși mecanismul de asumare a responsabilității guvernului a fost aplicat anterior, acesta nu poate fi utilizat în cazul acestor legi, întrucât ar contraveni prevederilor art. 131 al (2) din Constituția Republicii Moldova. Al doilea scenariu este neaprobarea bugetelor pentru 2021. Aceasta ar însemna că bugetul lunar din ianuarie 2021 încolo ar fi a douăsprezecea parte din bugetul pentru anul 2020. Respectiv, unele creșteri salariale precum cele ale medicilor nu ar putea fi implementate. În plus, dacă situația aceasta s-ar extinde mai multe luni din cauza alegerilor parlamentare anticipate, Ministerul Finanțelor ar întâmpina dificultăți să-și onoreze cheltuielile privind serviciului datoriei de stat care este estimat la 2.12 miliarde lei în 2021 sau cu 20.7% mai mult decât în 2020. A treia opțiune ar fi ca opoziția să insiste pe excluderea măsurilor fiscale periculoase, precum cele referitor la accizele pentru cigarillos și alte prevederi periculoase care contravin angajamentelor față de FMI și să se ajungă la un consens parlamentar pentru adoptarea legilor bugetului.

Considerând faptul că PSRM, grupul „pentru Moldova” și Șor au lansat mai multe inițiative legislative ce sabotează eforturile guvernului de până acum de a avea un acord cu FMI, există percepția că și actualul guvern ar fi dispus să accepte amendamentele opoziției doar pentru a avea un buget aprobat pentru anul 2021. În plus, în caz că alegerile parlamentare anticipate se soldează cu formalizarea unei noi coaliții din partidele de opoziție, un nou guvern ar putea fi numit cel mai probabil de abia la mijlocul anului 2021. Respectiv, realizarea bugetului până atunci ar cădea pe responsabilitatea actualului guvern, fie el reformatat sau interimar.

În concluzie, sabotajul instituțional regizat de PSRM sub ghidajul lui Igor Dodon, împreună cu grupul „pentru Moldova” și Șor care încearcă să îngreuneze situația pentru următoarea guvernare, va fi una păguboasă pentru Republica Moldova. Mai mult, acest sabotaj periclitează bugetul pentru 2021, afectează negativ stabilitatea financiară a țării, relațiile cu partenerii strategici de dezvoltare în special FMI și Uniunea Europeană, și în consecință bunăstarea și securitatea populației Republicii Moldova.

***
Dumitru Vicol expert asociat Institutului pentru Politici și Reforme Europene. A fost implicat în proiecte de promovare și dezvoltare a instrumentelor financiare în Moldova. Este absolvent al London School of Economics (Marea Britanie).

Iulian Groza este expert în domeniul relații internaționale, politici europene și bună guvernare. A deținut funcția de vice-ministru al afacerilor externe și integrării europene. În prezent, conduce Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

***
Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin doar autorilor.

 

 

sursa: deschide.md

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata