Este vorba despre hormonul numit grelină, care le transmite atât animalelor, cât și oamenilor când să mănânce și ajută la reglarea metabolismului.

Oamenii de știință au vrut să afle care este principiul de funcționare al acestui hormon și s-au concentrat asupra felului în care influențează foamea, metabolismul și memoria.

Cercetătorii de la USC Dornsife College of Letters, Arts and Sciences au colaborat cu colegi din toată lumea și au desfășurat un studiu pe șoareci de laborator. Experții au perturbat comunicarea hormonului grelină cu nervul pneumogastric, un nerv care trimite semnale din stomac spre creier și au monitorizat impactul asupra poftei de mâncare și a comportamentelor cognitive.

Lipsa semnalelor trimise de hormonul grelină a perturbat reglarea glucozei în sânge și a condus la creștere în greutate. Animalele au mâncat mai des, dar au redus dimensiunea meselor.

„Noi credem că periodicitatea crescută a consumului de hrană are legătură cu apariția unor deficiențe ale memoriei. Știind când ai mâncat ultima oară va influența cât de curând vei mânca din nou. Astfel, șobolanii din studiul nostru au mâncat mai rapid”, a explicat Scott Kanoski, autorul principal al studiului.

Chiar dacă și-au amintit unde era mâncarea, șoarecii de laborator păreau să fi uitat că tocmai mâncaseră.

Oamenii de știință încearcă să descopere mai multe despre influența semnalelor transmise de grelină la nervul pneumogastric și consideră că astfel ar putea dezvolta terapii pentru boli precum obezitatea, diabetul, epilepsia și Alzheimer.