Aprilie 06, 2020

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte
NewsIN

NewsIN

Un cetățean al Ucrainei a fost reținut pe malul moldovenesc al râului Nistru, fără acte de identitate și nici nu-și putea justifica clar prezența în zona de frontieră.

Bărbatul a fost observat de Patrula Sectorului Poliției de Frontieră Tudora-1, după ce a coborât dintr-o barcă care s-a apropiat de malul moldovenesc.

În acest sens, polițiștii de frontieră au acționat la locul faptei pentru efectuarea verificărilor de rigoare. 

Ca urmare, din spusele persoanei s-a aflat că este cetățean ucrainean de 54 de ani, lucru confirmat ulterior de către colegii grăniceri din Ucraina.

La audieri, bărbatul a fost nesigur, ultima sa versiune fiind legată de faptul că din neatenție a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, după ce i-ar fi stat rău.

Astfel, în după-amiaza zilei de ieri, 25 septembrie, în punctul de trecere comun Palanca, cetățeanul a fost transmis autorităților de frontieră din Ucraina, conform acordului de readmisie stabilit între state.

Accident grav în apropierea localității Alexăndreni, raionul Edineț. Două autoturisme de model ,,Volkswagen Golf” și ,,BMW” s-au tamponat în timpul deplasării. În urma impactului, conducătorul autovehiculului ,,Volkswagen Golf” a decedat pe loc, iar cinci persoane, patru bărbați și o femeie care se aflau în autoturismul ,,BMW” au rămas blocați între fiare.

Pentru descarcerare a fost nevoie de ajutorul angajaților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri.

Salvatorii au reușit descarcerarea și deblocarea persoanelor în cel mai scurt timp. Victimele accidentului s-au ales cu diverse traumatisme fiind preluați de către Serviciul asistență medicală urgentă și transportați la Spitalul raional pentru ulterioare îngrijiri medicale. Totodată, salvatorii au extras și cadavrul conducătorului din autoturismul ,,Volkswagen Golf”.

În urma traumelor primite, în secţia de reanimare a mai decedat o persoană.

Potrivit oamenilor legii, şoferul BMW-ului nu s-a isprăvit cu controlul volanului şi ca rezultat s-a tamponat lateral-dreapta cu celălalt automobil care circula regulamentar.

Cazul este cercetat de organele de drept.

Circumstanțele și cauza producerii accidentului rutier urmează a fi stabilite ulterior.

Accident grav la Edineț. Doi oameni au decedat, iar patru persoane au fost transportate la spital

Accident grav la Edineț. Doi oameni au decedat, iar patru persoane au fost transportate la spital

 

 

 

Autorizaţia oferită de autorităţile chiliene pentru foraje ce vizează localizarea unei comori care ar fi fost ascunsă de piraţi în secolul al XVIII-lea pe insula Robinson Crusoe din Oceanul Pacific a generat polemici în această ţară.

Mai ales că zona menţionată este protejată. Corporaţia naţională forestieră (CONAF) a anunţat marţi că a autorizat pentru prima dată utilizarea unor utilaje de foraj în această zonă protejată, la solicitarea antreprenorului şi cercetătorului american Bernard Keiser, relatează Agerpres, citând AFP. 

În vârstă de 69 de ani, americanul caută de peste două decenii o comoară prezumtivă, ce ar conţine mai multe tone de aur şi bijuterii şi care ar fi fost îngropată pe acea insulă de către piraţi în 1714.

Insula Robinson Crusoe face parte alături de insula Alexander Selkirk din arhipelagul Juan Fernandez, situat la aproximativ 700 de kilometri de coastele chiliene, clasat pe lista Parcurilor Naţionale din 1935 şi declarat Rezervaţie Mondială a Biosferei de către UNESCO în 1977.

Până acum, Bernard Keiser nu fusese autorizat decât să folosească forţa umană pentru a-şi realiza cercetările. De acum, el va putea să utilizeze şi un utilaj pentru a săpa pe “un teren cu dimensiunile de 20 x 20 de metri (400 metri pătraţi), ce a fost studiat în mod corespunzător şi aprobat de organismele competente”, au anunţat reprezentanţii CONAF într-un comunicat.

Însă, potrivit Consiliului Parcurilor Naţionale, această autorizaţie încalcă o normă în vigoare pentru acest tip de parcuri şi care interzice extragerea din sol a unor cantităţi de humus, turbă, nisip, pietriş şi a unor straturi de sol.

Bernard Keiser, antreprenor prosper care a lucrat pentru NASA, şi-a început cercetările în 1998 pe baza unor documente originale din debutul secolului al XVIII-lea, moştenite de foşti locuitori ai insulei, pe care le-a comparat apoi cu arhive istorice din Spania şi Marea Britanie.

După cercetări de două decenii, finanţate din averea personală, el a descoperit câteva obiecte, precum nasturi din argint şi cioburi de porţelan chinezesc, care au alimentat teoria sa potrivit căreia marinarii europeni au folosit acel teritoriu izolat ca refugiu şi ascunzătoare pe rutele maritime din Pacificul de Sud.

Căutările sale s-au concentrat pe zona “Portul Englezilor”, aflată în vestul insulei, devenită celebră graţie literaturii: un marinar scoţian abandonat acolo în debutul secolului al XVIII-lea, Alexander Selkirk, a petrecut patru ani singur pe insulă şi l-a inspirat pe Daniel Defoe (1660-1731) să scrie celebrul său roman “Robinson Crusoe”.

În cadrul vizitei sale la New York, Preşedintele țării, Igor Dodon, a avut o întrevedere şi cu Preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan.

În cadrul discuțiilor dintre cei doi, Dodon i-a adus doar mulțumiri președintelui turc pentru donațiile Turciei și susținerea financiară în procesul de renovare a clădirii Președinției, dar a uitat să menționeze despre profesorii expulzați transmite stiri.md.

„Am trecut în revistă relațiile bilaterale și am constatat cu satisfacție realizarea Acordului de parteneriat strategic, semnat în octombrie 2018, în cadrul vizitei oficiale a domnului Erdoğan în Republica Moldova.

Am adus mulțumiri conducerii Turciei pentru acordarea asistenței țării noastre în realizarea mai multor proiecte, în special în Autonomia Găgăuză, dar și în procesul renovării clădirii Președinției.

În context, am abordat modul în care se desfășoară construcția stadionului de la Comrat, partea turcă dînd asigurări că lucrările vor fi efectuate în termenii stabiliți.

Pe finalul întrevederii am discutat aspecte privind vizita oficială în Republica Turcia, pe care o voi întreprinde la finele anului curent”.

Amintim că anterior, Dodon spunea că „la sigur” va discuta cu Erdogan despre profesorii turci expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova acum un an.

Economistul bulgar Kristalina Georgieva a devenit miercuri, în mod oficial, primul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) provenit dintr-o economie emergentă, cu obiectivul declarat de a ajuta statele membre să facă faţă încetinirii economice, transmit AFP şi Reuters.

Mandatul său va începe la 1 octombrie şi va dura cinci ani.

"Creşterea economică mondială continuă să fie dezamăgitoare, tensiunile comerciale persistă, povara datoriei se agravează în multe ţări", a declarat Kristalina Georgieva după nominalizarea sa în postul de director general de către Consiliul de Administraţie al FMI. "În acest context, prioritatea mea imediată în fruntea FMI va fi să ajut cele 189 de state membre să minimizeze riscurile de criză şi să fie gata să facă faţă încetinirii economice", a explicat Georgieva, care s-a declarat "onorată pentru că a fost selectată pentru acest post".

În vârstă de 66 de ani, Kristalina Georgieva a beneficiat în ultimul moment de o modificare a statului FMI cu privire la limita de vârstă a directorului general, stabilită anterior la 65 de ani, astfel încât candidatura ei să poată fi una validă.

Confirmarea Kristalinei Georgieva în postul de director al FMI a fost salutată ca un succes în ţara sa natală, care în urmă cu două decenii a beneficiat de un program de salvare din partea FMI. Într-o postare pe Facebook, premierul bulgar Boiko Borisov a felicitat-o pe Georgieva. "Aceasta este o realizare importantă pentru Bulgaria. Sunt convins că se va descurca de minune cu managementul uneia din cele mai importante instituţii ale lumii", a apreciat Borisov.

Georgieva Kristalina o va înlocui pe Christine Lagarde, care în 2011 a devenit prima femeie la conducerea FMI, iar peste o lună va deveni noul preşedinte al Băncii Centrale Europene. Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale sunt Statele Unite ale Americii.

De-a lungul carierei sale, Kristalina Georgieva a ocupat mai multe posturi de conducere la Comisia Europeană, inclusiv cel de comisar pentru buget în perioada 2014 - 2016, supervizând prima reducere a bugetului multianual al UE, cât şi la Banca Mondială, unde în anul 2017 a devenit director general.

Scott Morris, senior fellow la Global Development, susţine că Georgieva şi-a dovedit calităţile după ce la începutul lui 2017 a fost numită în cel de-al doilea post în ierarhia Băncii Mondiale. În această calitate, Georgieva a reuşit să obţină un consens din partea statelor membre pentru o majorare de capital de 13 miliarde dolari şi un pachet de reforme conform căruia creditele acordate Chinei şi altor state bogate în curs de dezvoltare vor scădea pentru ca mai multe resurse să fie îndreptate spre ţările mai nevoiaşe.

"A fost capabilă să aducă laolaltă un grup divers de acţionari. Acesta este punctul ei forte", a declarat Morris, un fost oficial la Trezoreria SUA. "Ceea ce este mai puţin clar este cum va gestiona activităţile de zi cu zi ale FMI, activităţi care au legătură cu momentele de criză. Este greu de văzut cum va răspunde într-o situaţie de criză", a apreciat Scott Morris.

 

 

sursa: agerpres

Samuel L Jackson este prima celebritate care va da voce unui asistent personal virtual. Interacțiunile cu asistentul personal virtual al Amazon ar putea deveni în curând mult mai distractive după ce actorul Samuel L Jackson s-a înscris pentru a-și „împrumuta” vocea dispozitivului.

Potrivit Amazon, această opțiune va fi pusă la dispoziție utilizatorilor la sfârșitul acestui an, contra cost.

Funcția cu vocea lui Samuel L Jackson va permite celor folosesc asistentul virtual al Amazon să interacționeze cu o „versiune inteligentă” a actorului folosind tehnologia neurală dedicată pentru inteligență artificială.

Alexa promite să folosească reputația actorului pentru limbajul „colorat”, dar utilizatorii vor avea capacitatea de a activa și dezactiva această funcție. Amazon a sugerat miercuri că în 2020 vor fi adăugate mai multe voci de celebrități. Alte actualizări au inclus noi opțiuni de confidențialitate, precum ștergerea automată a înregistrărilor vocale și comenzi noi care forțează programul să dezvăluie datele pe care le-a colectat.

Funcțiile de confidențialitate apar ca urmare a preocupărilor cu privire la păstrarea și folosirea de către companie a datelor utilizatorilor și capacitatea dispozitivelor sale de a înregistra conversațiile.

Samuel l Jackson este cunoscut pentru rolurile din filme precum Pulp FictionShaftA Time To KillDie Hard With A Vengeance și The Avengers.

Criză politică din Venezuela s-a mutat în afara graniţelor, acolo unde puterea şi opoziţia caută susţinere pe plan mondial.

Aflat în vizită oficială în Rusia, preşedintele venezuelan Nicolas Maduro i-a oferit în dar lui Vladimir Putin o replică a sabiei folosite de Simon Bolivar, eliberatorul Americii Latine.

Maduro a explicat că i-a oferit sabia în dar lui Putin ca semn de preţuire pentru susţinerea oferită de Rusia guvernului său.

În acest timp, la Washington, preşedintele american Donald Trump s-a întâlnit cu liderii statelor care îl recunosc pe Juan Guaido, rivalul lui Nicolas Maduro, drept conducătorul legitim al Venezuelei.

La reuniune, Trump a anunţat că SUA va tripla ajutorul oferit lui Guaido pentru susţinerea democraţiei.

Deciziile importante nu se iau pe stomacul gol, spun cercetătorii de la Universitatea Dundee, Scoţia. Un studiu publicat în Psychonomic Bulletin and Review a arătat că foamea a modificat „în mod semnificativ” procesul decizional al oamenilor. Mai mult, senzaţia de foame poate schimba preferinţele pentru recompense fără legătură cu alimentele.

Un număr de 50 de participanţi au fost testaţi de două ori, după ce au mâncat normal într-o zi, respectiv după ce nu mâncaseră nimic în timpul zilei. Cei care nu-şi potoliseră foamea au arătat o preferinţă mai puternică pentru recompense de mai mică valoare, dar care să fie oferite imediat, faţă de altele mai consistente pe care însă să le primească ceva mai târziu.

„De obicei oamenii sunt conştienţi că nu trebuie să meargă la cumpărături când le e foame, întrucât vor tinde să cumpere alimente nesănătoase şi vor fi mai îngăduitori decât în mod obişnuit”, spune Benjamin Vincent, coordonatorul studiului, potrivit BBC. „Dacă te duci înfometat la o întâlnire cu un consultant de asigurări sau de credit, poţi deveni mai preocupat de obţinerea unei satisfacţii imediate în defavoarea unui viitor potenţial mai promiţător”, spune expertul.

 

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în general oamenii sunt dispuşi să aştepte 35 de zile pentru a primi o recompensă consistentă, dar înfometaţi fiind vor accepta una pe jumătate ca valoare dacă o pot obţine în 3 zile.
Acesta este un aspect al comportamentului uman care ar putea fi exploatat de către retaileri, astfel încât oamenii trebuie să știe că preferințele lor se pot schimba atunci când le este foame

În acest an preţul gazelor importate de R. Moldova au înregistrat o scădere de la un nivel de 241,16 dolari pentru o mie de metri cubi în primul trimestru, la 235,62 dolari în trimestrul II şi la 229,5 de dolari pentru o mie de metri cubi în trimestrul III.

Administraţia Moldovagaz estimează că în ultimul trimestru al acestui an prețul gazelor naturale va mai scădea cu alte circa 10 dolari pentru o mie de metri cubi, în raport cu prețul mediu anual, şi va coborî la nivelul de aproximativ 223 de dolari.

La Bursă: preţuri mari iarna, dar mici vara

În aceeaşi perioadă prețurile de procurare a gazelor naturale în multe state europene cu pieţe liberalizate au înregistrat fluctuaţii mai semnificative, de la maxime de 365 de dolari în Ucraina sau 262 de dolari în Austria în primul trimestru, la minime de circa 130 de dolari (fără cheltuieli de transport) în trimestrul III - în Olanda şi Germania.

Ultimele cifre au inflamat o parte a presei şi a experţilor din Moldova care au sugerat că dacă am cumpăra acum de pe piaţa liberă (SPOT) din UE, apoi preţul gazelor se va reduce semnificativ şi în plus am putea scăpa de dependenţa de Gazprom.

Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple cum par. Să vedem mai în detaliu cum au evoluat preţurile în diferite state.

O analiză a evoluţiei cotaţiilor pe piața liberalizată a gazelor naturale din câteva țări de referință - Austria, Germania, Olanda, România și Ucraina, arată că în perioada ianuarie-martie 2019, prețul mediu de procurare a gazelor naturale a constituit 277,25 dolari pentru o mie de metri cubi, iar în trimestrul II - 215,14 dolari pentru o mie de metri cubi, înregistrând astfel o scădere cu circa 21% în perioada caldă comparativ cu perioada rece a anului. Această evoluţie se explică prin faptul că în sezonul cald scade cererea și respectiv şi volumele achiziționate de gaze naturale.

Cine pierde şi cine câştigă

Conform datelor analizate, în Ucraina s-a înregistrat cel mai ridicat preț de procurare a gazelor naturale, atât în trimestrul I (în mediu cu circa 28%) cât și în trimestrul II (în mediu cu circa 30%). În România, în trimestrul I, prețul de procurare a gazelor naturale este mai scăzut decât media pe țările europene menționate cu aproape 6%, dar mai ridicat cu circa 20% - în trimestrul II, când începe sezonul cald al anului.

Calculele arată că în perioada ianuarie 2018 – august 2019, Moldovagaz a importat pentru consumatorii Republicii Moldova (malul drept al Nistrului) aproximativ 1,8 miliarde metri cubi de gaze naturale în valoare de 404 milioane dolari.

Dacă în aceeași perioadă am fi importat gaze la prețurile de import din România ele ne-ar fi costat cu peste 50 milioane dolari mai mult (13%), iar în cazul Ucrainei - cu peste 240 milioane dolari. sau cu 60% mai mult.

Cât nu este de straniu, dar prețul mediu anual de procurare a gazelor determinat în baza formulei de calcul din contractul dintre Moldovagaz și Gazprom a fost mai optim în raport cu cel spot (bursier) sau determinat prin alte metode.

Beneficiile Moldovei de la un contract de lungă durată

Mai este şi alt aspect. Republica Moldova este în continuare o țară izolată, din punct de vedere energetic, neavând producere sau depozite de gaze naturale și avem deocamdată doar o singură sursă și traseu de import.

Conducta Iaşi-Ungheni-Chişinău, chiar dacă va fi gata la anul, va permite importul de gaze în volume mai mari abia din 2022, după cum estimează compania românească Transgaz. Nici modernizarea Stației de măsurare de la Isaccea, România, ce ar permite injectarea de gaze în regim revers pe unul din gazoductele transbalcanice, inclusiv în Moldova nu va fi gata în acest an.

În consecință, Republica Moldova procură gazele naturale doar de la gigantul rus Gazprom și achită un preț, conform unui contract pe termen lung.

Preţul la gazele naturale livrate se determină anual, în baza unei formule, care ia în calcul preţul de vînzare a metanului de către Gazprom în ţările europene pentru ultimele 9 luni ale anului precedent anului livrării gazelor şi se stabileşte trimestrial la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie a anului de livrare, în funcţie de fluctuaţiile preţului motorinei 0,1 şi păcurii cu un conţinut de sulf de 1% pentru 9 luni nemijlocit anterioare trimestrului de furnizare a gazelor naturale, în baza datelor „Platt's Oilgram Price Report”, capitolul „European monthly averages” Cargoes FOB Med. Basis Italy, şi care sunt valori medii aritmetice între cea mai ridicată şi cea mai scăzută cotaţie a motorinei şi păcurii.

Vadim Ceban, președintele Moldovagaz a declarat pentru Mold-Street.com că existenta unui contract pe termen lung cu Gazprom are şi multe avantaje, când e vorba de a face comparație cu prețurile de procurare în alte state.

„Gazprom oferă un preț relativ uniform în perioada consumului maxim de gaze naturale (perioada de iarnă), care reprezintă circa 85% din consumul anual de gaze naturale în Moldova, comparativ cu prețurile de procurare în țările europene. Respectiv, pentru perioada de iarnă din acest an, Moldova a procurat gaze naturale cu 33% mai ieftin decât în Ucraina și cu circa 6% mai ieftin decât media pe țări europene precum Austria, Germania, Olanda şi România. 

În trimestrul II, Moldova a procurat gaze naturale cu aproape 13%, mai ieftin decât prețul de procurare în Ucraina, însă deja cu 14% mai scump decât media în Austria, Germania, Olanda, România – țări care dispun de producție proprie de gaze naturale. 

În concluzie, doar în perioada de vară, când volumele lunare consumate constituie doar 15% în raport cu consumul lunar de iarnă, Moldova achită mai mult pentru gazele naturale, decât statele europene de referință”, explică Vadim Ceban.

Președintele Moldovagaz folosește ca argument în favoarea unui contract de lungă durată cu Gazprom şi evoluția prețurilor din anii precedenți.

„În anul 2017 comparativ cu prețul mediu de procurare a gazelor naturale în țările europene care a constituit 200,2 dolari pentru o mie de metri cubi, Moldova a procurat gaze la preț de 162,05 de dolari, sau cu circa 19% mai ieftin. În 2018, preţul de import al gazelor a fost de 217,46 dolari pentru o mie de metri cubi, sau cu circa 11% mai ieftin decât prețul mediu din țările europene – 246,4 dolari pentru o mie de metri cubi”, precizează Vadim Ceban.

Soluţiile de alternativă costă 

Situația se poate schimba însă dacă Moldova găsește bani şi poate face rezerve de gaze pentru a le depozita în Ucraina sau în țara noastră. Crearea de depozite subterane în Moldova ar necesita însă investiții majore de câteva sute de milioane de dolari. Aparent o soluție mai ușoară ar fi stocarea de gaze în depozitele din Ucraina. Dar şi acolo e nevoie să dispui de resurse financiare de circa 80-100 de milioane de dolari pentru un volum de 400 milioane de metri cubi, pe care să-l cumperi vara şi apoi să îl folosești iarna.

Ţinând cont de faptul că suntem deja în prag de sezon rece şi degrabă va crește cererea şi consumul, respectiv şi preţurile pe piaţa liberă sunt în creștere, momentul potrivit a fost ratat pentru a cumpăra gaze la costuri mai mici de 130 de dolari pentru o mie de metri cubi. Însă, la aceste cotații se mai adaugă și alte costuri indispensabile.

„Acest preț este prezentat fără cheltuieli de transport (achitarea tarifului la fiecare punct de ieșire - intrare), care spre exemplu pentru Republica Moldova ar constitui circa 60 dolari pentru o mie de metri cubi, precum și alte cheltuieli suplimentare, în cazul procurării, chiar teoretice, de la cea mai apropiată Bursă europeană competitivă – Baumgarten, Austria”, afirmă Vadim Ceban.

Președintele Moldovagaz mai evidențiază și faptul că la moment, capacități libere de transport prin Austria, Slovacia și Ungaria nu sunt, deoarece capacitățile anuale de transport, conform regulilor europene, se rezervează în luna iulie, iar cele trimestriale – respectiv în trimestru IV al anului precedent celui de activitate.

De menționat, că în anul trecu diferența de prețuri la burse și cel din contractul de lungă durată cu Gazprom în raport cu anul curent nu a fost pronunțată încât să motiveze cumpărarea capacităților de transport din Austria, Slovacia și Ungaria pentru anul curent, explică Vadim Ceban.

De unde vom lua gaze la iarnă: cele trei soluții

Acum de fapt problema principală pentru ţară este să fie asigurată cu gaze în perioada rece a anului. Şi aici există o doză mare de nesiguranţă, fapt menţionat şi de premierul Maia Sandu.

„Dacă Rusia și Ucraina nu vor ajunge la un consens, nu vom putea primi gaze. O soluție tehnică este să cumpărăm și să depozităm gaze naturale în Ucraina, dar capacitățile de depozitare nu sunt suficiente pentru tot teritoriul Republicii Moldova. Pregătim mai multe soluții tehnice. Cetățenii nu trebuie să-și facă griji, dar trebuie să știe că există probabilitatea ca să nu primim gaze rusești în această iarnă”, a declarat prim-ministra în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Vadim Ceban, președintele Moldovagaz susține că există trei modalități care ar putea soluționa problema asigurării cu gaze naturale a Republicii Moldova.

"Prima și cea mai sigură este prelungirea contractelor existente cu Gazprom pentru un termen de 3 ani. Avantajele au fost enumerate mai sus. Modalitatea a doua este cumpărarea gazelor rusești la hotarul de Est al Ucrainei, în caz de întrerupere a tranzitului. Și ultima modalitate este reversul gazelor rusești prin culoarul trans-balcanic, luate din conducta subacvatică Turk Stream. 

Deja avem o strategie pentru revers - prin infrastructura de transport, situată în zona Vulcănești şi Căușeni, astfel încât toți consumatorii să poată beneficia de gaze naturale în iarna 2020 prin coridorul trans-balcanic pe traseului „Turcia-Bulgaria-România-Ucraina-Moldova”. 

Discuțiile cu operatorii de transport gaze din țările vecine continuă la subiectul dat. În ceea ce privește conducta Iași-Chișinău, în calitate de rută alternativă de aprovizionare cu gaze naturale, din informațiile de care le dispunem, ea va putea fi funcțională nu mai devreme de 2022”, susține Vadim Ceban.

De la 1 ianuarie 2020, gazul va costa mai puțin de 200 de dolari

Şeful de la Moldovagaz precizează că actualmente se analizează toate trei modalități, sunt foarte multe subtilități tehnice și economice care necesită o analiză minuțioasă, inclusiv identificate avantajele și dezavantajele fiecăreia.

"Lucrul continuă pe toate direcțiile, însă pentru noi varianta de bază constituie prelungirea contractului cu furnizorul nostru de bază, adică Gazprom”, afirmă președintele Moldovagaz 

Cât despre preţul de la 1 ianuarie 2020, apoi totul depinde de modalitatea care va fi aleasă de părți.

"Noi desigur, pledăm pentru prelungirea contractelor existente pentru 3 ani. În acest caz, prețul la gazele naturale la 1 ianuarie 2020 va fi de circa 195-200 dolari", a mai declarat Vadim Ceban.

În concluzie putem spune că  toți consumatorii așteaptă o ieftinire a gazelor, dar și mai important este ca în mijloc de iarnă să nu rămânem fără el. Va depinde mult de abilitatea autorităților și conducerii Moldovagaz de a găsi soluția optimă, dar și mai mult de soluționarea problemei tranzitului de gaze rusești prin Ucraina.

 
 
 
 
 
 

Prim-ministra Maia Sandu susține că blocul ACUM luptă pentru reforma justiției și în momentul în care justiția o să devină independentă, atunci nimeni nu va mai avea șansa să devină ceea ce a fost Vladimir Plahotniuc. Șefa cabinetului de miniștri spune că reforma justiției, reforma Procuraturii este o prioritate pe care o să se meargă până la capăt în pofida rezistenței și în pofida a tot felul de invenții din partea judecătorilor sau a altora. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Secretele puterii” de la postul Jurnal TV, transmite IPN.

„Acum e momentul de reformă a justiției și asta e cheia pentru rezolvarea tuturor problemelor. Asta este paza noastră pentru ca în viitor să nu se mai întâmple lucruri care s-au întâmplat în trecut”, a notat șefa executivului.

Totodată, referindu-se la Procuratură, Maia Sandu spune că este nevoie de un șef al instituției cu mandat pe termen lung ca să se apuce de lucru. „Orice manager, dacă este foarte bun, știe să-și construiască echipa și să curețe sistemul. Noi venim cu această propunere de modificare a legii pentru a introduce o comisie de evaluare externă, care va face și evaluarea procurorilor, și evaluarea judecătorilor. Vedem că nu toată lumea este fericită, vedem deja mișcări și tot felul de amenințări la adresa reformelor”, consideră șefa cabinetului de miniștri.

În altă ordine de idei, Maia Sandu spune că dacă va fi anulat contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, va fi anulată și taxa aeroportuară pe care o plătesc călătorii care decolează de pe aeroport.

„Această concesiune a fost făcută cu încălcarea gravă a legislației, în detrimentul statului și noi am mers în instanță. Acum suntem la cheremul judecătorilor. Avem nevoie acum de decizia instanței de judecată și, în același timp, există și riscul să ajungem într-un arbitraj internațional pentru că statul a semnat acest contract păgubos de concesiune”, a menționat Maia Sandu.


© 2019 NewsIN