August 11, 2020

Autentificare

Utilizator *
Parola *
Ține-mă minte
NewsIN

NewsIN

Guvernul va solicita un credit de urgență de la Banca Mondială pentru a sprijini agricultorii care au avut de suferit de pe urma secetei. Despre acest lucru a anunțat președintele Igor Dodon după ședința cu conducerea de vârf a țării.

„Am decis să solicităm un credit de urgență de la Banca Mondială pentru a ajuta în special agricultorii. Există astfel de mecanisme și colegii din guvern, în următoarele zile, vor avea primele contacte cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a discuta acest subiect. Este vorba despre un credit de urgență pentru agricultori. Noi trebuie să facem tot posibilul ca să salvăm agricultorii, dacă nu-i ajutăm acum mulți dintre ei, în următoarele luni, nu vor supraviețui până la sfârșitul anului. Chiar dacă va fi necesar să luăm un credit din afara țării vom lua pentru ca să ajutăm agricultorii”, a declarat Dodon.

Totodată, șeful statului a anunțat că miercuri, 12 august, va fi convocat Consiliul Suprem de Securitate, unde vor fi discutate mai multe subiecte, printre care și situația din agricultură.

„În afară de subiectele tradiționale care țin de furtul miliardului și situația aeroportului, vor fi încă câteva subiecte importante. În primul rând, subiectul cel mai important care va fi discutat este seceta și situația din agricultură pentru că acest subiect ține de securitatea națională, securitatea statului, securitatea alimentară a statului”, a mai spus Dodon.

Catedrala Notre-Dame din Paris, care este inaccesibilă publicului din 15 aprilie 2019, poate fi văzută în realitate virtuală, înainte şi după incendiu.

"Revivre Notre-Dame" este un documentar în realitate virtuală, produs de Facebook/ Oculus, în parteneriat cu Targo.

Această experienţă propune vizitarea catedralei înainte şi după incendiu. Calitatea şi originalitatea acestui film i-au adus o nominalizare la premiile Emmy, care vor fi decernate la 20 septembrie. 

La 15 aprilie 2019, incendiul de la catedrala Notre-Dame din Paris şoca lumea întreagă. Nouă luni mai târziu, Targo a prezentat "Revivre Notre-Dame", un documentar în realitate virtuală de 16 minute, produs în partenariat cu Facebook şi Oculus.

Prin această experienţă, realizată de Chloé Rochereuil şi produsă de Victor Agulhon, poate fi vizitat celebrul monument aşa cum este după incendiu, dar şi înainte. 

Printr-o fericită întâmplare, Targo a realizat în ianuarie 2019 un documentar în VR cu Patrick Chauvet, rector-protopop al Notre-Dame. Cu această ocazie, catedrala a fost în întregime filmată cu ajutorul unei camere la 360 de grade. 

După incendiu, aceste imagini au putut fi folosite pentru prima parte din "Revivre Notre-Dame". Spectatorul va putea astfel descoperi diferite locuri ale monumentelui, aşa cum erau înainte de incendiu. 

În timpul vizitei virtuale, istoria catedralei este povestită de istoricul Jean-Michel Leniaud. Primarul Parisului Anne Hidalgo descrie raportul afectiv al parizienilor cu acest edificiu emblematic, iar Patrick Chauvet îşi evocă amintirile şi vorbeşte despre urmările incendiului. 

Pakistanul a ridicat luni restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, transmite dpa, notând că decizia a fost luată în pofida îngrijorărilor medicilor că numărul infectărilor ar putea creşte din nou.

‘Asociaţia medicală din Pakistan este surprinsă de decizia de deschidere a tuturor sectoarelor în acelaşi timp’, a declarat secretarul general Qasier Sajjad, potrivit Agerpres.

Hotărârea de încetare a tuturor restricţiilor a fost luată săptămâna trecută, după o scădere substanţială a numărului de infectări.

Luni, Ministerul Sănătăţii a raportat 539 de cazuri noi de contagiune şi 15 decese în ultimele 24 de ore.

În total, Pakistanul a confirmat 284.660 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 6.097 de decese. Peste 80% dintre cei infectaţi s-au vindecat.

Începând de luni, toate magazinele şi industriile pot funcţiona normal, ceea ce înseamnă că oamenii vor putea frecventa cinematografe, centre de înfrumuseţare şi relaxare, temple.

Totuşi, instituţiile de învăţământ şi sălile de căsătorie vor rămâne închise până la 15 septembrie.

Măştile faciale de protecţie şi distanţarea fizică sunt obligatorii în locurile publice.

După anunţul guvernului, unii locuitori s-au îndreptat imediat spre locurile turistice, alţii au plecat să-şi caute loc de muncă, iar alţii au fost văzuţi plimbându-se liber prin zone aflate încă în izolare.

Potrivit lui Qasier Sajjad, decizia pripită a guvernului ar putea duce la o nouă creştere a numărului de infectări, care ar pune sub presiune fragilul sistem medical din ţară.

Conform Asociaţiei medicale, cel puţin 101 doctori şi 24 de alte cadre medicale au murit din cauza COVID-19.

Pakistanul a raportat primul caz de infectare cu noul coronavirus la 26 februarie, în martie a impus măsuri de izolare la nivel ţării şi din mai a început plasarea în carantină a focarelor epidemice.

Institutul de Sănătate Publică din România a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, printre acestea aflându-se şi Republica Moldova.

Astfel, începând cu 11 august, ora 00:00, toate persoanele care intră în România din ţările aflate în listă vor fi obligate să stea 14 zile în carantină.

Potrivit procedurilor, măsura de carantină se aplică pentru toate persoanele care sosesc dintr-o călătorie internaţională din tarile/zonele cu risc epidemiologic ridicat si au drept de intrare pe teritoriul naţional, respectiv: cetăţeni romani, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, ori persoanelor care se încadrează la una dintre excepţiile prevăzute prin HG nr 553/15.07.2020, Anexa 3, art 2, alin 2, lit a) – l).

Carantina persoanelor se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi. Carantina se recomandă tuturor persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă.

Consultă aici lista ţărilor din zona galbenă, cu risc epidemiologic ridicat, care va intra în vigoare la 11.08.2020 ora 0:00.

Peste o sută de clădiri au fost avariate în comitatul Alleghany din statul american Carolina de Nord, situat în estul ţării, după un cutremur cu magnitudinea 5,1 produs în această regiune duminică dimineaţă, au anunţat autorităţile locale.

În urma seismului nu au fost înregistrate victime, au anunţat autorităţile locale, citate luni de agenţia Xinhua

Cutremurul, cel mai puternic înregistrat în acest stat după anul 1916, s-a produs la ora locală 8:07 (12:07 GMT), la o adâncime de circa 9,1 km, fiind considerat astfel un seism de mică adâncime, potrivit Institutului american de Geofizică (USGS), citat de Agerpres.

Epicentrul a fost localizat în apropiere de Sparta, o aşezare cu aproximativ 1.800 de locuitori din comitatul Alleghany.

Coordonatorul pentru situaţii de urgenţă din comitat, Daniel Roten, a declarat pentru postul local WFMY News că nu a primit informaţii despre persoane rănite în urma cutremurului.

Roten a estimat că peste o sută de clădiri din comitatul Allegheny au fost avariate, adăugând că echipa pe care o conduce se află încă în procesul de evaluare a pagubelor.

 Câteva locuinţe au fost evacuate din cauza amplorii pagubelor, a adăugat coordonatorul.

Cutremurul a fost resimţit chiar şi în Carolina de Sud şi Georgia, conform postului CNN.

 

 

Șeful statului Igor Dodon a salutat astăzi, după ședința avută cu premierul și speakerul Parlamentului, decizia Curții Constituționale de săptămâna trecută potrivit căreia președintele Republicii Moldova poate fi suspendat dacă nu înaintează propunerea pentru funcția de prim-ministru a unei majorități parlamentare formalizate.

Igor Dodon consideră că "această decizie pune punct fenomenului de destituire pentru cinci minute a președintelui".

"Este o decizie corectă, care aduce claritate asupra modului de destituire a șefului statului - votul de destituire trebuie să fie unul a 67 de deputați, urmat de un referendum național care să fie aprobat de un număr mai mare de cetățeni decât cel care au votat în favoarea președintelui - în cazul de față, 836.000 plus unul în favoarea demiterii", a spus președintele.

În același timp, șeful statului a spus că "decizia aduce claritate procesului de desemnare a unui prim-ministru". 

"Decizia Curții Constituționale afirmă că președintele este obligat să desemneze propunerea pentru funcția de prim-ministru a unei majorități formalizate. 

O majoritate formalizată se anunță în ședința Parlamentului Republicii Moldova. 

În cazul în care nu există o majoritate formalizată, șeful statului poate anunța o altă candidatură", a precizat președintele Dodon.

Curtea Constituțională a decis, la data de 6 august, că președintele R. Moldova este obligat să desemneze candidatul înaintat de majoritatea parlamentară pentru funcția de premier.

Școlile și grădinițele ar putea să se redeschidă la 1 septembrie. O propunere în acest sens va fi înaintată Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Despre acest lucru a anunțat președintele Igor Dodon, în cadrul unui briefing de presă, astăzi, 10 august.

„Am discutat azi despre redeschiderea grădinițelor și școlilor și am decis să propunem Comisiei Sănătate Publică ca, totuși, să fie claritate și pentru părinți ca grădinițele și școlile să fie deschise la 1 septembrie”, a spus Dodon după ședința comună cu Ion Chicu și Zinaida Greceanîi.

Amintim că Ministerul Educației a propus șapte modele după care școlile ar putea activa la toamnă. Totodată, premierul Ion Chicu a declarat anterior că grădinițele s-ar putea redeschide la 1 septembrie. În acest sens a fost aprobat un plan de acțiuni pentru redeschiderea instituțiilor de educație timpurie în contextul pandemiei COVID-19.

Cel puţin cinci persoane şi-au pierdut viaţa şi alte două sunt dispărute în insula grecească Evia, lovită de inundaţii devastatoare în weekend.

Ploile abundente au provocat revărsarea mai multor râuri, iar puhoaiele au distrus drumuri şi au făcut prăpăd în câteva localităţi. Podurile care leagă insula de Grecia continentală au fost închise temporar.

Câteva ore de ploaie torențială au fost suficiente pentru a provoca inundații devastatoare pe insulă grecească Evia, în Marea Egee. În stațiunea Bourtzi, viitura a răsturnat autoturisme, a distrus terasele unor restaurante, parcări și chiar un loc de joacă. O parte din drumul de coastă a fost luat de ape, iar restul e acoperit de resturi și de nămol.

Într-un sat, în sudul insulei, râul care trece prin mijlocul localității s-a umflat și s-a revărsat, luându-i pe nepregătite pe oameni.

 

Cinci oameni, între care un copil de 8 luni și un cuplu în vârstă, şi-au pierdut viaţa. Au fost găsiți înecați, după trecerea puhoaielor. Doi localnici sunt daţi dispăruţi, și mulţi alţii au rămas izolați în case sau în mașini.

Ploile torențiale au început în noaptea de sâmbătă spre duminică și au continuat ore întregi. Pompierii au evacuat zeci de persoane rămase blocate în case, i-au ajutat pe alții să-și golească locuințele de apă și au intervenit la peste 50 de incendii provocate de trăsnete.

Insula Evia - aflată în Marea Egee, la aproximativ 100 de kilometri de Atena - e unul dintre locurile preferate de grecii din capitală pentru a-şi petrece concediul. E legată de continent prin două poduri - ambele au fost închise temporar circulației și doar un feribot a rămas să facă legătura între insulă și restul Greciei.

Fermieri din 14 raioane din zona de sud-est și centru a țării ne-au anunțat că vor participa mâine la proteste. Potrivit acestora, toate posibilitățile de identificare a resurselor financiare pentru achitarea impozitelor la buget, plata salariilor angajaților, achitarea datoriilor, procurarea de piese, motorină și alte inputuri au fost epuizate.

Fermierii au înaintat Guvernului Republicii Moldova și MADRM următoarele revendicări:

  • instituirea stării de urgență pentru sectorul agrar în zonele de centru și sud ale republicii cu eliberarea necondiționată a certificatelor de stare de forță majoră atât pentru fermieri cât și pentru furnizorii de inputuri agricole, ceea ce va permite întregului sector agricol să-și reeșaloneze datoriile față de creditori;
  • implementarea unui regulament nou cu posibilitatea de utilizare sau cesionarea TVA-ului adunat de ani de zile în cont, în achitarea datoriilor furnizorilor din domeniu;
  • scutirea de la plata impozitelor salariale și funciar a agricultorilor afectați de aceste calamități pentru anul 2020 și vacanță fiscală pentru primele 6 luni ale anului 2021;
  • resursele financiare alocate pentru acoperirea pierderilor financiare suportate de către agricultori să fie de cel puțin 3000 lei per hectar și să fie distribuite de consiliile raionale în baza actelor eliberate de către comisiile pentru situații excepționale și APL sau prin AIPA dar prin modificarea regulamentului existent, instituind o procedură simplă, prezentând doar actele enunțate mai sus.

„Unanim ne exprimăm dezacordul față de Regulamentul privind aprobarea modului de acordare a compensațiilor pentru diminuarea calamităților naturale asupra recoltei anului 2020, deoarece acesta este unul anevoios, nu este totalizat pentru întreg sectorul agricol (de exemplu, orzul de primăvară nu este inclus, proprietarii individuali nu sunt menționați) plus, sumele notate ca ajutor la ha sunt mizere. Rugăm anularea acestuia și elaborarea unui nou proiect în strânsă colaborare cu agricultorii”, au mai adăugat fermierii.

Despre intenția de a participa la protest au anunțat fermieri și unii muncitori ai acestora din 14 raioane (până în prezent), cum ar fi Leova, Cahul, Cantemir, Căușeni, Ștefan Vodă, Hâncești și Ungheni.

Protestul va începe la ora 10, iar dacă nu vor fi întreprinse măsuri, fermierii anunță că vor bloca traseele începând cu ora 12. Aceștia susțin că nu vor pleca din stradă până când nu vor fi prezentate soluții. Totodată, au ținut să menționeze că protestele vor avea un caracter pașnic, cu respectarea distanței recomandate și altor resctricții impuse în perioada pandemiei.

 

sursa: agrobiznes.md

Forțele de ordine din Belarus încearcă să descurajeze orice eventuale proteste, după ce președintele Aleksandr Lukașenko, considerat ultimul dictator din Europa, a fost declarat duminică, pentru a șase oară, învingător în alegerile prezidențiale cu un scor copleșitor: 80 la sută din voturi. 

ACTUALIZARE 10 AUGUST, ORA 3:00 Forţele de ordine anunță că deţin controlul asupra situaţiei în Belarus, potrivit agenţiei oficiale de ştiri Belta.

În capitală, poliţia a folosit grenade fumigene, grenade asurzitoare şi gloanţe de cauciuc împotriva câtorva mii de manifestanţi care protestau împotriva anunţării victoriei preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere în ultimii 26 de ani,.

Potrivit mai multor instituţii de presă, inclusiv Radio Europa Libera/Radio Libertatea, confruntările s-au soldat cu victime în rândul manifestanţilor.

Conform acestor surse, mitinguri ale susţinătorilor opoziţiei, marcate de intervenţii în forţă ale forţelor de ordine, au avut loc şi în alte oraşe din Belarus (Brest, Pinsk, Gomel şi Grodno).

ACTUALIZARE LUNI, 10 AUGUST 2020, ORA 1:00 Svetalana Tihanovskaia, contracandidata lui Lukașneko în scrutinul prezidențial, spune că i-au fost tăiate conexiunile la internet și că singura posibilitate de comunicare e prin SMS-uri.

Într-o declarație citită de reprezentanți ai staffului său de campanie la televiziunea online Current Times (ediție în limba rusă a Europei Libere), Tihanovkaia le-a cerut forțelor de ordine să nu folosească forța contra oamenilor. „Nu răspundeți cu violență la protestele pașnice, țineți minte că sunteți parte a poporului! Protestatarilor le cer să nu se dedea la provocări. Ofițerilor le cer să oprească violențele. Dimineață, țara se va trezi într-o realitate nouă!” - a transmis Svetlana Tihanovskaia.

Charter97, un site al opoziției din Belarus care transmite din Polonia, susține că rezultatul alegerilor a fost falsificat și că în realitate, Svetlana Tihanovskaia ar fi câștigat 72 la sută din voturi, iar Aleksandr Lukașenko doar 13 la sută. Site-ul publică o serie de poze și filmulețe cu protestatari și reprimarea brutală a demonstranților de către forțele de ordine. 

ACTUALIZARE 23:30 Potrivit unor relatări de presă, un camion a intrat cu viteză în mulțime la Minsk, venind din spatele oamenilor care mergeau în marș spre centrul orașului. Atenție, imaginile vă pot afecta emoțional:

Forțele de ordine au intervenit în forță împotriva suporterilor opoziției adunați în centrul Minskului. Oameni însângerați stau întinși pe stradă, iar medicii încearcă să-i ajute. 

Un fotoreporter al agenției Associated Press ar fi fost bătut și transportat la spital.

Agenţiile de ştiri ruse şi instituţiile media ostile preşedintelui Lukaşenko au informat că oamenii s-au strâns pe străzi în mai multe oraşe, nu numai în capitala Minsk, unde au avut loc ciocniri cu forţele de ordine şi arestări. Cel puţin 10 persoane au fost reţinute într-un singur loc la Minsk, a declarat un martor pentru Reuters.

Într-o înregistrare video postată de site-ul de ştiri independent Tut.by se pot vedea câţiva poliţişti bătând un grup mic de protestatari după care o mulţime de civili intervine şi începe să îi lovească pe poliţişti:

Mobilizare masivă a forțelor de ordine, pentru intimidarea demonstranților

Numeroase forţe de ordine au fost dislocate în întreaga ţară, mai ales la Minsk, regimul avertizând în privința adunărilor publice. Iată cum îi intimidează scutierii pe protestatari:

Organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului afirmă că peste 1.300 de persoane au fost reţinute în perioada premergătoare scrutinului, printre care observatori electorali independenţi şi membri ai echipei de campanie a candidatei opoziției, Svetlana Tihanovskaia.

© 2019 NewsIN