Nicolae Osmochescu: Instanţele de judecată aşa şi nu au devenit instituţii în care omul simplu să aibă încredere

0 32

Un bilanţ al anului, în domeniul justiţiei, cu Nicolae Osmochescu, judecător în demisie la Curtea Constituţională, profesor universitar, în ciclul IPN: „Cum a fost 2020, cu rele şi bune”.

Nicolae Osmochescu a menţionat că în anul 2020 au fost aşteptări mari, în primul rând, legate de domeniul reformării organelor de procuratură, inclusiv de desemnarea procurorului general. Atunci când a fost numit în funcţie actualul procuror general, au fost aşteptări mari că în sistemul organelor procuraturii ceva se va schimba radical. Lucru care nu s-a întâmplat. Cu paşi mici şi lenţi, totuşi sunt mişcări pozitive. „Eu sunt categoric contra aşteptărilor majore într-o perioadă atât de scurtă într-un domeniu atât de complicat şi sofisticat. Este vorba despre o mare subordonare ierarhică între Procuratura Generală, procuraturile din subordonare, dar, în primul rând, între procurori. Consider că unele schimbări totuşi se fac, mici, dar sigure şi sper că asta va continua”, menţionează expertul. Fostul judecător constituţional consideră că toate organele de lucru create în cadrul sistemului organelor de procuratură, cum ar fi Consiliul Superior al Procurorilor, comisiile disciplinare îşi exercită funcţiile satisfăcător, nu minunat, strălucitor, dar satisfăcător.

În ceea ce ţine de instituţiile judecătoreşti, aici sunt mai multe probleme. Ele sunt create, organizate şi funcţionează după alte principii decât organele procuraturii – începând de la desemnarea în funcţii şi terminând cu eliberarea din funcţii. Şi aici sunt mai multe minusuri decât plusuri, afirmă expertul. „Instanţele de judecată aşa şi nu au devenit instituţii în care omul simplu să aibă încredere 100%. Vedem şi până azi hotărâri, sentinţe absolut controversate. Vedem şi până astăzi tărăgănarea cu bună sau cu rea credinţă a unor dosare – mai ales cele de rezonanţă, toţi le cunosc. Asta nu trezeşte altceva decât un dezgust şi un nou val de neîncredere în instanţele de judecată din partea populaţiei”, a notat Nicolae Osmochescu.

„Vedem când cei care sunt vădit vinovaţi, au fost condamnaţi, dar sunt eliberaţi. Cei care sunt condamnaţi nu-şi ispăşesc pedeapsa. E o problemă foarte serioasă. Toate încercările de a reforma într-o oarecare măsură atitudinea instanţelor şi a judecătorilor faţă de calitatea actului justiţiei până când nu a dat rezultate scontate pozitive”, opinează ex-judecătorul.

Chiar şi aşa – o spune cu toată responsabilitatea profesorul universitar – există un număr foarte mare de magistraţi cu verticalitate, cu demnitate, care îşi exercită funcţia cinstit. „Dar, din păcate, aşa este sistemul judecătoresc, că ceea ce e negativ se aruncă mai repede în ochi şi omenii judecă tot sistemul după comportamentul urât al unor magistraţi”.

Potrivit lui Nicolae Osmochescu, pe parcursul anului, s-au făcut unele schimbări pozitive în Consiliul Superior al Magistraturii. Unii membri au devenit mai vocali, au dreptate în multe cazuri şi ei tratează problemele corect. Dar sunt tentative, tot din partea unor membri, de a schimba situaţia spre mai rău, decât spre mai bine. Or, afirmă Nicolae Osmochescu, de CSM în mare măsură depind reuşitele sau nereuşitele sistemului judecătoresc, pentru că este unicul organ autonom, care coordonează activitatea sistemului judecătoresc, şi nu Ministerul Justiţiei, care deseori încearcă, absolut nejustificat, să intervină în activitatea instanţelor, inclusiv a CSM.

Profesorul universitare a declarat că un lucru care îi displace şi de care trebuie să scăpăm reprezintă acele comentarii referitor la avizele Comisiei de la Veneţia. Potrivit lui, atunci când Ministerul Justiţiei sau alte instituţii propun proiecte de legi sau modificări la legile existente, imediat ce întâlnesc o opoziţie în societate civilă sau în Parlament, fac trimitere la Comisia de la Veneţia. Or, această instituţie este un lucru bun şi munceşte mult pentru a promova democraţie prin drept, dar este un organ consultativ. În opinia sa,  în primul rând ministerele de ramură, CSM, comisiile parlamentare, sunt obligate să elaboreze şi să propună proiecte noi de lege, de modificare a legii, de calitate, aici, în ţară.

Nicolae Osmochescu consideră că, pentru a schimba lucrurile spre bine, trebuie de început de la procesul de selectare a judecătorilor, a procurorilor şi a altor specialişti în materie de drept. Persoanele nu trebuie selectate după criteriul „cine pe cine cunoaşte”, culoare politică etc., ci după merite, profesionalism şi integritate. În opinia sa, fără aceste trei elemente fundamentale pentru selectarea şi desemnare unui judecător sau procuror, niciodată nu vom avea un sistem eficient judecătoresc sau al procuraturii. De asemenea, în opinia sa, trebuie de aplicat sancţiuni pentru implicarea politicului în înfăptuirea justiţiei.

Profesorul universitar a menţionat că oamenii aşteaptă de la anul viitor schimbări. Şi aici nu este vorba despre alegeri parlamentare anticipate. „Mă refer la venirea, pe 24 decembrie, oficial în exercitarea funcţiei de preşedinte a Maiei Sandu. Ea va atrage atenţia respectivă şi cuvenită şi va tratat cu tot respectul şi responsabilitatea activitatea organelor de drept, fără să se implice. Şi atunci acesta va fi un pas spre unele schimbări din ambele părţi – din interior şi din exterior”, opinează Nicolae Osmochescu. Potrivit lui, un preşedinte trebuie să fie foarte atent în ceea ce ţine de funcţionarea sistemului judecătoresc. Şi aceasta pentru că este o ramură a puterii de stat, egală cu legislativul şi executivul.

Nicolae Osmochescu a spus că îşi doreşte ca în 2021 şi pe viitor toată lumea să înţeleagă acest principiu – politicul formează şi influenţează asupra formării dreptului, inclusiv prin adoptarea legilor. Dar, din moment ce o lege este adoptată, politicul activează şi funcţionează în conformitate cu legea. El nu este mai presus de legea. „Începând cu anul 2021, cu mare întârziere, să creăm un sistem socio-politic şi juridico-politc în Republica Moldova care să se numească supremaţia dreptului în stat şi în societate”, a subliniat profesorul universitar.

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata