Partidul Nostru propune audieri parlamentare pe tema dezmățului creat de companiile de microfinanțare

0 47

Partidul Politic „Partidul Nostru” propune audieri parlamentare pe tema dezmățului creat de companiile de microfinanțare, în plasa cărora cad tot mai mulți moldoveni. Datele arată că aproximativ 450 000 de cetățeni au credite la companiile de microfinanțare. Problema e că cei car solicită un împrumut, la scurt timp, se trezesc înglodați în datorii, din cauza costurilor de-a dreptul înrobitoare, cu dobânzi înșelătoare și penalități usturătoare, lucru care se întâmplă din diferite motive, unul dintre care este lipsa educației financiare.
„Cetățeanul de rând nu are educație juridică, nu-și permite să plătească 1.000 de lei unui avocat și atunci avem cetățeni neajutorați, neprotejați pe de o parte și pe de altă parte – niște hoți care se află în câmpul legal, protejați de Comisia Națională a Pieței Financiare. Este un fenomen care ia aploare. Este strigător la cer. Statul trebuie să protejeze cetățenii în raport cu acești hoți”, consideră Ilian Cașu, unul dintre liderii Partidului Nostru.
La rândul său, Dumitru Ciubașenco afirmă că pentru ca aceste companii să poată activa a fost creată o adevărată schemă, întărită prin lege
„Aceste companii de microfinanțare au mers prea departe. Oamenii au rămas fără averi, iar statul nu vrea să-i ajute sau nu poate să o facă. Se pare că niște structuri mafiote au lansat o schemă. Pentru ca aceasta să poată activa a fost schimbat cadrul legal, au fost create structuri legale implicate în această activitate, așa că oamenii se confruntă practic cu un racket atunci când sunt hărțuiți de executorii judecătorești. Statul, legiuitorii trebuie să atragă atenție asupra acestei probleme. O măsură radicală ar fi interzicerea acestor organizații până vor fi făcute modificări în legislație care vor limita poftele acestor companii, dar și posibilitățile juridice de a minți oamenii. Diferite țări luptă prin diferite metode cu aceste companii. Situația e destul de gravă și în Rusia, unde datoriile oamenilor față de organizațiile de microfinanșare au ajuns la 600 de miliarde de ruble. Din toată această afacere, colectorii vor să obțină procentul lor care este de 5%, adică 30 de miliarde. Prin urmare, acolo se propune, la nivel legislativ, achitarea acestor bani pentru colectori din bugetul statului, restul datoriilor să fie stinse, iar activitatea organizațiilor de microfinanțare – încetată. Este o acțiune radicată, dar care presupun că va fi susținută de cetățeni. Putem analiza această variantă, putem să discutăm altele, dar în mod sigur, subiectul trebuie discutat la nivel legislativ.”
„Am abordat acest subiect cu scopul de a sensibiliza societatea și de a îndemna deputații care acum se preocupă de cu totul altceva, nu de cetățeni, să facă o audere publică pe această temă, să fie invitați reprzentanții organelor competente în acest domeniu și să fie invitați la audieri publice și reprezentanții acestor companii, vreo doi cetățeni care au statut de victimă în această situație și la nivel legislativ să hotărască această problemă, pentru că mai departe nu se poate merge. Oamenii rămân fără casă, fără masă, pe drumuri, dar cineva se îmbogțește pe seama lor. Noi o să monitorizăm acest subiect și chiar o să facem un demers către Parlament ca să convoace această ședință cu audieri publice și să discute subiectul la nivel legislativ”, a afirmat la rândul ei Elena Grițco, fruntaș al Partidului Nostru.
Piața de microcreditare din Republica Moldova a crescut spectaculos în ultimii ani. Dacă în 2013 volumul creditelor rapide era de circa 2 miliarde de lei, în 2018 cifra a crescut până la aproape 7 miliarde de lei, se menționează într-o investigație Rise Moldova. De asemenea, s-au înmulțit și companiile care prestează astfel de servicii. Dacă în 2013 erau 68 de firme de microfinanțare, atunci la sfârșitul anului trecut erau 199.

Conform noilor prevederi legale, toate companiile de microfinanțare trebuiau să se înscrie în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate până la sfârșitul lunii martie 2019. Termen pe care l-au respectat 150 de companii.
Pentru a reglementa situația din acest domeniu, dar și pentru a proteja cetățenii, statele lumii acționează în mod diferit. Unele au introdus plafonări, alte – reguli mai stricte pentru ca instituțiile nebancare să nu poată impune costuri exagerate.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata