UE sancţionează regimul din Belarus, dar nu şi pe Lukaşenko. Ce amenințări a transmis Turciei

0 94

Şefii de stat şi de guverne din UE au dat vineri undă verde sancţionării regimului aflat la putere în Belarus – dar nu şi a lui Aleksandr Lukaşenko -, după ce s-au pus de acord asupra unor ameninţări cu sancţionarea Turciei, în urma unor negocieri dure.

”Am hotărât să aplicăm sancţiuni celor care se fac vinovaţi de reprimarea (opoziţiei politice) în Belarus”, a anunţat, în noaptea de joi spre vineri, în faţa presei, preşedintele Consiliului European Charles Michel.

Prin acest acord, ”suntem credibili”, a insiatat el, după prima zi a summitului şefilor de stat şi de guverne din UE, cu ambiţia de a afirma rolul Europei de ”putere geopolitică”.

Aceste sancţiuni, care ”intră în vigoare începând de vineri”, blochează averile în UE ale persoanelor vizate, cărora li se interzice intrarea pe teritoriul Uniunii.

Preşedintele Aleksandr Lukaşenko nu se află pe listă, pe care au fost înscrise ”aproximativ 40 de nume”, însă lista nu este închisă, a precizat Michel.

”Dacă se înrăutăţeşte, nu ne interzicem să-l sancţionăm pe Lukaşenko”, a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron.

Aceste sancţiuni erau cerute de opoziţia belarusă.

”Acest lucru ar putea să ne ajute mult”, a pledat joi reprezententa opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, care a fugit în Lituania după ce a contestat rezultatul alegerilor prezidenţiale velaruse de la 9 august.

Cipru a obținut câștig de cauză în privința Turciei

 

Principiul sancţiunilor a fost aprobat în urmă cu mai multe săptămâni, însă era nevoie de unanimitatea Celor 27 în vederea punerii lor în aplicare.

Or Ciprul îşi condiţiona acordul de o poziţie mai fermă a UE împotriva încălcării apelor sale teritoriale de către Turcia.

Preşedintele cipriot Níkos Anastasiádes a obţinut câştig de cauză, după mai bine de şapte ore de ”discuţii aprinse”.

În acest conflict în estul Mării Mediterane, unde Turcia, Grecia şi Ciprul îşi dispută zăcăminte de hidrocarburi, UE a adoptat o dublă abordare faţă de Ankara – şi anume o înbunătăţire a anumitor cooperări şi relansarea Uniunii Vamale, dar cu condiţia ca Turcia să înceteze forări ilegale în apele Ciprului, a explicat Charles Michel.

”Dacă Ankara îşi continuă acţiunile ilegale, noi vom folosi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a avertizat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Comisia a fost însărcinată să elaboreze sancţiuni economice, iar aceste sancţiuni sunt pregătite să fie ”folosite imediat”, a precizat ea.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost invitat ”să profite de această ofertă”, iar liderii UE au convenit să evalueze ”până la sfârşitul anului dacă s-au înregistrat evoluţii pozitive”, a precizat Charles Michel.

”Solidaritatea cu Grecia şi Ciprul nu este negociabilă”, a avertizat Emmanuel Macron.

 

Erdogan menține ”căile de dialog deschise” cu UE

 

”Anumite state sunt foarte reticente când vine vorba despre trasarea liniilor roşii Turciei, iar acesta este motivul din cauza căruia discuţiile au durat atât de mult”, a dezvăluit cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a spus că ”nu se gândeşte doar la Germania”.

”Uniunea Europeană are un interes mare să dezvolte o relaţie cu adevărat constructivă cu Turcia, în pofida tuturor dificultăţilor”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel, care doreşte ”o nouă dinamică”.

Un semn al unei voinţe de relaxare a Ankarei este faptul că s-a ajuns la un acord, joi, la NATO, între Grecia şi Turcia, asupra unui mecanism în vederea evitării conflictelor, iar Erdogan s-a declarat hotărât ”să menţină căile de dialog deschise” cu UE.

Tensiunile cu Ankara nu s-au relaxat, cu toate acestea.

Vizând în mod implicit atât Rurcia, cât şi Rusia, liderii europeni au condamnat orice ”amestec” în conflictul din regiunea separatistă azeră Nagorno Karabah, susţinută de Armenia şi teatrul unor confruntări sângeroase.

Emmanuel Macron a anunţat că dispune de informaţii cu privire la prezenţa în această regiune a ”300 de combatanţi sirieni din grupări jihadiste”, care au tranzitat prin Turcia.

Macron i-a cerut ”explicaţii” lui Erdogan şi a îndemnat NATO ”să privească în faţă” acţiunile Ankarei, un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Discuţiile au fost, în schimb, mai potolite cu privire la late subiecte de pe oridinea de zi.

Liderii europeni au adoptat ”fără discuţii şi fără dezbateri” strategia lor cu privire la China şi s-au angajat la o nouă reuniune cu preşedintele chinez Xi Jinping în 2021, amintindu-şi ”gravele îngrijorări pe care le inspiră situaţia drepturilor omului”.

Liderii UE s-au reunit vineri în a doua zi a summitului, consacrată economiei digitale.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata